Biblioteca Jude eană - Biblioteca Judeţeană Argeş

„Dinicu Golescu” Argeş
trebuit să ia calea pribegiei din cauza asupritorilor turci, dar a găsit repede
adăpost la curtea lui Radu cel Mare. Macarie a înfiinţat tipografia cu o
parte din literele şi utilajele aduse de la Veneţia, restul l-a confecţionat
singur. Instalează teascul şi tipăreşte, relativ repede, câteva cărţi în
limba slavonă.
Se împlinesc anul acesta, pe 10 noiembrie, exact 500 de ani de
când a fost tipărită prima carte în limba slavonă pe pământ românesc.
LITURGHEIRUL din 1508 a fost urmat de un OCTOIH (cântări
bisericeşti) în 1510 şi în 1512 de o EVANGHELIE.
Cărţile lui Macarie nu se vindeau, ele se dăruiau de către domn
bisericilor. Înfiinţarea tipografiei pe cheltuiala domnului a întărit
dependenţa bisericii de monarhia feudală, căci acum ţinea în mâini şi
cărţile necesare clerului. În epilogul Liturghierului este menţionat
numele lui Radu cel Mare, care declară că: Dumnezeu a binevoit să
umple biserica Sa cu sfinte cărţi pentru slava (Lui )şi folosul cititorilor.
Nevoile orăşenilor medievali se deosebeau de cele ale clasei
stăpânitoare feudale. Pentru meşteşugari şi negustori era necesară
cunoaşterea scrisului şi a socotitului. Limba slavonă era un instrument
greoi şi incomod în relaţiile lor. Cei care nu o cunoşteau erau nevoiţi să
apeleze la un grămătic dar şi acesta costa scump, aşa că s-a înlocuit limba
slavonă cu limba maternă, dar s-a păstrat caracterul slav.
Folosirea limbii române în actele civile se explică prin limitarea
folosirii limbii slave în cancelariile domneşti, dar în biserică ea persistă
249