Biblioteca Jude eană - Biblioteca Judeţeană Argeş

Biblioteca Judeţeană
asupra trinităţii “opinie-presă-public”, având ca nucleu conversaţia,
anticipând astfel “teoria celor două trepte ale fluxului comunicării”.
Pentru sociologul francez “conversaţia” reprezintă cheia înţelegerii
diferenţei între activ şi pasiv în ceea ce priveşte publicul: presa nu
exercită influenţă directă şi autoritară, ci mai degrabă animă conversaţiile.
Tarde este adeptul “publicului activ”, democraţia participativă
desfăşurându-se pe această coordonată. Modelul propus, “mediaconversaţie-opinie-acţiune”
funcţionează însă în mod exclusiv liniar:
conversaţia politică este întreţinută de ziare – opinia este rezultatul
conversaţiei – acţiunea economică, politică şi culturală depinde de opinie.
Abordările ulterioare ale publicului au avut în G. Tarde un
precursor important, iar principala teză dezvoltată a fost aceea a unui
public activ, mult mai mult decât o simplă sumă de “receptori pasivi” (6).
În volumul “Comunicare şi spaţiu public la români”, Sultana
Craia pune accentul pe latura participativă, de reunire într-un loc fizic,
subliniind că “spaţiul public, nu doar ca loc fizic, ci ca realitate
psihologică/psihosocială, evoluează în legătură cu comunicarea prin afiş,
pamflet pe foaie volantă sau broşură, carte, presă, media audiovizuale sau
electronice” (7).
Totodată, publicul mass-media devine, în special în teoria
“utilizatorilor şi gratificaţiilor U-G”, un ansamblu structurat de
“utilizatori”: oamenii nu sunt simpli consumatori de media – ei
“utilizează” şi “aleg” mediile după nevoile şi interesele lor, având un rol
62