Biblioteca Jude eană - Biblioteca Judeţeană Argeş

Biblioteca Judeţeană
ani, demonstrează capacitatea acestei instituţii de a creşte potrivit noilor
standarde. În preajma cărţilor, trăiesc şi au emoţii omeneşti autorii lor,
trăiesc cititorii, avizaţi sau începători, gata să-şi asume şi ei cărţile pe care
le citesc. În proximitatea cărţilor, spectacolul lumii devine cu atât mai
interesant, cu cât dialogul dintre viaţa „în carne şi oase” şi viaţa
imaginată, sublimată, prinsă şi fixată în rama unor coperte devine de la o
zi la alta mai viu, mai dur, se colorează în tonuri pătimaşe, încleştate.
Autorul (artistul, creatorul de orice fel) nu mai este o legendă care
stă cuminte în Olimp sau în Parnas. El iese pe stradă, salută şi se lasă
salutat. El se angajează în polemici şi furnizează, uneori cu voie, subiecte
mai puţin ortodoxe ziarelor de scandal. El nu vinde, nu face bani din artă,
dar trebuie să mănânce, să se îmbrace şi să-şi plătească întreţinerea, mai
ales că nu a renunţat, în cel mai discret pătrăţel orgolios al fiinţei sale
speciale, la ideea că, într-un viitor indecis, i se va ridica şi lui o statuie,
fiindcă o merită. Pe de altă parte, cititorii şi potenţialii cititori sau
spectatori, degustători de artă (cei foarte tineri şi cei care nu au încă
deprinderea lecturii formată, care nu au discernământ cultural), vor astăzi
să-i atingă pe cei care scriu şi despre care se scrie. Vor să ştie mai multe,
dacă se poate totul, despre ei şi despre munca lor laborioasă, vor să li se
explice mecanismele acestei lumi care nu-i pentru toţi, tocmai fiindcă o
vor pentru toţi. Demitizarea, desacralizarea actului şi a artefactului
cultural, ridicate la rang de artă de televiziune, de presă în general,
ofensiva inteligentă a computerului şi a Internetului tulbură atmosfera şi
254