ABORDAREA PACIENTULUI CU SUFERINæà ... - Cursuri Medicina

A
B
D
FIGURA 282-1 A. Se observå un duct pancreatic conic de calibru
normal, apreciat endoscopic (E) ca având un diametru de 1 cm. B.
Colangiogramå normalå. Diametrul ductului biliar comun (DBC) este
normal. Canaliculele biliare intrahepatice sunt normale çi poate fi
observatå vezicula biliarå (VB). Endoscopul (E) se observå în duoden.
C. Se pot observa diferiÆi calculi (sågeÆi) într-un duct biliar comun
obstruat çi dilatat. De asemenea, vezicula biliarå conÆine câÆiva calculi.
În duoden (D) se observå substanÆå de contrast regurgitatå. D. ObstrucÆia
ascuÆitå (sågeatå) a ductului pancreatic este consecinÆa unui carcinom
al corpului pancreasului. (Prin amabilitatea Dr. Charles Rohrmann.)
C
cu antecedente heredocolaterale semnificative în ceea ce priveçte
polipoza sau cancerul de colon.
PacienÆii sunt pregåtiÆi pentru colonoscopie cu laxative
çi clisme evacuatorii sau printr-un lavaj intestinal total cu o
soluÆie electroliticå neabsorbabilå.
ComplicaÆiile cele mai importante ale colonoscopiei sunt
hemoragia çi perforaÆia (rata morbiditåÆii este de 0,5-1,3%;
rata mortalitåÆii este de 0,02%). Rata complicaÆiilor post
polipectomie este de 1-2%. Boala ischemicå sau diverticuloza,
ca çi iradierea prealabilå fac procedeul mult mai dificil çi
riscant. De asemenea, riscul perforaÆiei este crescut la pacienÆii
cu colitå foarte activå; în cele mai multe cazuri colonoscopia
trebuie evitatå în faza acutå.
Polipii (vezi çi capitolul 92) Un polip vizualizat la clisma
baritatå beneficiazå de colonoscopie din douå motive: poate
fi un artefact sau un cancer çi poate fi omis un al doilea
polip sau un cancer. De regulå, în cursul colonoscopiei, polipul
poate fi excizat, cu rate de morbiditate çi mortalitate inferioare
procedeelor chirurgicale. Cel mai bun mijloc de a elimina
diagnosticul de cancer al unui polip este extirparea completå
pentru examenul histologic. Polipii hiperplazici nu se malignizeazå;
polipii colonici care prezintå histologic o neoplazie
benignå se pot înså maligniza (adenoamele tubulare çi viloase).
Riscul ca polipii neoplazici så fie canceroçi este proporÆional
cu dimensiunea acestora. De asemenea, riscul este mai mare
la polipii viloçi. Polipii pedunculaÆi cu cancer moderat sau
bine diferenÆiat limitaÆi la mucoaså çi cu pedunculul respectat
pot fi trataÆi curativ prin excizie cu ajutorul unui electrocauter,
cu ocazia colonoscopiei. Astfel, majoritatea colonoscopiçtilor
excizeazå toÆi polipii cu diametrul peste 0,5 cm. Polipii sub
0,5 cm în diametru trebuie biopsiaÆi sau extirpaÆi, deoarece
peste 50% pot fi adenomatoçi, iar aspectul macroscopic al
unui polip nu poate preciza natura sa histologicå. Oportunitatea
acestui mod de abordare este sugeratå de câteva studii, inclusiv
un studiu sigmoidoscopic în care excizia tuturor polipilor a
redus incidenÆa açteptatå çi invazivitatea cancerelor subiacente.
Pacientul cu polipi adenomatoçi prezintå risc crescut de
dezvoltare a unui alt polip sau cancer çi de aceea necesitå
un program regulat de screening. FrecvenÆa optimå a examinårilor
dupå polipectomie nu a fost încå stabilitå. Atunci
când este descoperit un polip, trebuie investigat întreg colonul
pentru identificarea unor polipi sau cancere sincrone. Acest
lucru ar trebui repetat la intervale de 3-5 ani çi mai frecvent
la pacienÆii cu istoric de cancer colonic sau polipi multipli.
Dacå probele de scaun sunt pozitive pentru hemoragie ocultå
sau dacå apar simptome, este indicatå investigarea imediatå.
La pacientul cu risc mediu fårå polip cunoscut se realizeazå