ABORDAREA PACIENTULUI CU SUFERINæà ... - Cursuri Medicina

1780
PARTEA A UNSPREZECEA
AfecÆuni ale aparatului digestiv
pe aceastå cale, cum sunt salicilaÆii sau steroizii, pot avea
atât efecte locale, cât çi sistemice.
ABSORBæIA PRINCIPIILOR ALIMENTARE AbsorbÆia
glucidelor Multe dintre glucidele ingerate sunt sub
formå de amidon, un complex polizaharidic constând din
multe unitåÆi de hexozå. Prin acÆiunea amilazei salivare çi a
celei pancreatice, amidonul este hidrolizat în oligozaharide
çi apoi în dizaharide (în principal maltozå). În timp ce monozaharidele
precum glucoza sunt absorbite rapid, dizaharidele
nu sunt absorbite. Dizaharidele sunt descompuse enzimatic
în monozaharidele constituente de cåtre dizaharidazele (sau
oligozaharidazele) localizate la nivelul microvililor celulelor
epiteliale intestinale. Cele douå tipuri de dizaharidaze sunt
β-galactozidazele (lactaza) çi α-glucozidazele (zaharaza,
maltaza). Prin acÆiunea acestor enzime, lactoza este descompuså
în glucozå çi galactozå, zaharoza în glucozå çi fructozå çi
maltoza în douå molecule de glucozå. Monozaharidele rezultate
sunt apoi transportate prin celula intestinalå în circulaÆia portalå.
Majoritatea dizaharidelor sunt hidrolizate cu o asemenea vitezå
de cåtre enzimele „marginii în perie“ a suprafeÆei intestinale,
încât mecanismul de transport este depåçit, iar o parte vor
difuza înapoi în lumenul intestinal. Lactoza este, totuçi,
hidrolizatå mai lent, hidroliza lactozei constituind astfel etapa
limitantå de vitezå a absorbÆiei lactozei.
Zaharurile de tipul glucozei çi galactozei sunt absorbite
printr-un mecanism de transport activ. Glucoza (çi galactoza)
intrå în celulå prin intermediul transportorului Na + dependent.
Pentru påtrunderea glucozei în celulå este necesarå energie,
care pare så provinå în mare parte de la nivelul pompei de
sodiu çi de la nivelul ATP-azei de Na + , K + aparÆinând membranei
laterobazale (vezi mai jos).
AbsorbÆia proteinelor çi a aminoacizilor Proteinele
sunt degradate iniÆial în stomac de cåtre pepsinå. Totuçi, hidroliza
completå este realizatå în mare parte prin acÆiunea tripsinei
çi chimotripsinei pancreatice, ca çi de alte endopeptidaze
sau exopeptidaze cum sunt carboxipeptidazele. Prin aceste
procese enzimatice se formeazå oligopeptide, dipeptide çi
aminoacizi. La fel cum în mucoasa intestinalå existå dizaharidaze
pentru digestia dizaharidelor, la fel existå çi oligopeptidaze
care lizeazå peptidele mici. Dipeptidazele sunt localizate atât
în citoplasmå, cât çi la nivelul microvililor. Dipeptidele sunt
absorbite mai rapid decât aminoacizii çi probabil cå absorbÆia
lor implicå un mecanism separat. Astfel, digestia proteinelor
sub formå de aminoacizi se face la trei niveluri: lumenul
intestinal, marginea în perie çi citoplasma celulelor mucoasei.
Cum s-a indicat mai sus, proteinele pot fi absorbite çi de
intestinul adult. Cu toate cå este limitatå cantitativ, absorbÆia
proteinelor poate fi importantå din punct de vedere imunologic.
Majoritatea aminoacizilor întâlniÆi în naturå sunt L-aminoacizi
çi sunt subiectul unor procese diferite de transport. Aminoacizii
neutrii au un mecanism de transport comun; astfel, aminoacizi
cum sunt triptofanul çi alanina prezintå inhibiÆie competitivå.
Printre aminoacizii dibazici, care au un mecanism de transport
distinct, se numårå arginina, ornitina çi lizina. Cistina, aminoacid
neutru, utilizeazå acelaçi mecanism. Existå sisteme de transport
separate pentru glicinå çi iminoacizii prolinå çi hidroxiprolinå.
De asemenea, existå un sistem de transport pentru acizii
dicarboxilici ca acidul glutamic çi acidul aspartic. De aceea
în boli genetice, ca de exemplu cistinuria, se va evidenÆia o
absorbÆie deficitarå nu numai a cistinei, ci çi a argininei, lizinei
çi ornitinei. Similar, în boala Hartnup, se observå un defect
de transport al aminoacizilor neutri (în special pentru triptofan,
fenilalaninå, histidinå). În aceste boli genetice, aportul çi
absorbÆia dipeptidelor sunt normale (vezi capitolul 350).
AbsorbÆia aminoacizilor se realizeazå rapid în duoden çi
jejun çi mai lent în ileon. Ionii de sodiu sunt necesari pentru
påtrunderea acestor aminoacizi în celule, iar pentru concentrarea
intracelularå a acestora este necesarå energie. Unii dintre
aminoacizi prezintå afinitate pentru mai mult de un singur
mecanism. De exemplu, glicina poate utiliza atât sistemul
de transport pentru aminoacizii neutri, cât çi cel pentru iminoacizi.
AbsorbÆia lipidelor (figura 285-1) Majoritatea gråsimilor
ingerate sunt trigliceride cu lanÆ lung. Aceste trigliceride conÆin
atât acizi graçi saturaÆi (cum sunt acidul palmitic çi stearic),
cât çi acizi graçi nesaturaÆi (cum sunt acidul oleic çi linoleic).
Mårimea particulei lipidice scade considerabil prin acÆiunea
de fråmântare a stomacului. Påtrunderea lipidelor în duoden,
alåturi de prezenÆa acidului, determinå eliberarea de secretinå
çi colecistokininå, care la rândul lor determinå stimularea
evacuårii secreÆiilor biliare çi pancreatice.
Rolul lipazei pancreatice Hidroliza trigliceridelor de
cåtre lipaza pancreaticå constituie un proces complex care
implicå lipaza, colipaza çi sårurile biliare. Lipaza pancreaticå
se leagå de interfaÆa ulei-apå a unui substrat trigliceridic
emulsionat. ProprietåÆile tensioactive ale sårurilor biliare permit
accesul lipazei pancreatice la lipidele insolubile în apå. Una
dintre funcÆiile importante ale sårurilor biliare este cea de a
curåÆa interfaÆa ulei-apå a gråsimilor alimentare de proteinele
Lumen Mucoaså Cale limfaticå
Lipazå Såruri
Colipazå biliare
Såruri biliare (SB)
TG
Lipolizå
SB
AG
MG
MG
Acizi Formare
graçi de micelii
(AG)
Monogliceride (MG)
SB
SB
AG
MG
Såruri
biliare
AG
Proteinåligand
a AG
TG
MG
Esterificare
Formare de
lipoproteine
TG
TG
SecreÆie
FIGURA 285-1 Schema digestiei, absorbÆiei, esterificårii çi transportului intestinal al trigliceridelor alimentare. TG = trigliceride;
AG = acizi graçi; MG = monogliceride; SB = såruri biliare.