Impactul Investițiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice
ANRSC s-a dovedit puţin capabilă să gestioneze problemele locale, iar ANRE prin
reglementările sale, a avut efecte defavorabile asupra modernizării cogenerării (a dus
o politică de ieftinire a energiei electrice, scumpind căldura – asistată prin subvenţii, a
elaborat norme şi reglementări întârziate etc.).
Domeniul SACET este necoordonat, responsabilităţile sunt împărţite, este
subfinanţat, neprioritar, neglijat, ceea ce a produs pierderi energetice şi economice
mari, cu un impact social de mare amploare şi asistat, în mod greşit, prin
subvenţii. Nu există o strategie naţională reală a acestui subsector energetic,
responsabilităţile fiind împărţite între patru instituţii centrale, fără coordonare
între acestea (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Economiei,
Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale, Ministerul Mediului și Pădurilor) şi două autorităţi de reglementare
(ANRE şi ANRSC) [83].
La cele menţionate mai sus trebuie prezentate o serie de condiţii
suplimentare cu restricţii specifice pentru SACET, apărute în ultima perioadă de
timp, dar mai ales după 2007, şi anume:
● Energetica urbană este reconsiderată fundamental în contextul evoluţiei
problemelor de mediu din ultimii 30-35 de ani [1]. Acestea s-au schimbat
succesiv, de la poluare ambientală la influenţa gazelor cu efect de seră (GES),
apoi la încălzire globală şi, în continuare, schimbări climatice, pentru ca în ultimul
timp să vorbim despre catastrofe ecologice. Ca urmare, abordarea generală şi
reglementările s-au schimbat în mod decisiv, mai ales după 1985; dacă la început
preocupările erau exclusiv pentru problemele legate de energie, a apărut
dihotomia energie-mediu, care în zilele noastre s-a transformat în mediu-energie,
dar deja se conturează pentru deceniile următoare mediul ca singur element de
control al dezvoltării societăţii (figura nr. A.3.3). S-a ajuns la concluzia că
temperatura Pământului nu trebuie să crească cu mai mult de 2 o C faţă de anii
1900, când temperatura medie a Pământului era de 14 o C. Astăzi, această valoare
este de 15 o C şi este deja o preocupare generală pentru a limita această creştere.
Cauza principală a încălzirii globale o constituie emisiile de GES, în special CO 2 ,
provenite din activităţile energetice şi industriale. Costurile economice ale
schimbărilor climatice au fost evaluate de Raportul Stern [84] la pagube de 5-20%
pe an din PIB-ul global, dacă nu se iau măsuri de limitare a emisiilor de GES şi la
costuri de 1% din PIB pe an, dacă se iau masuri de stabilizare a emisiilor.
Figura nr. A.3.3. Evoluţia contextului general şi a reglementărilor în relaţia
energie şi mediu
170