Impactul Investițiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice
Nr. Centrala Anul de punere
Observaţii
crt.
în funcţiune
22. Borzeşti 1960 – 1969 Cogenerare + condensaţie
23. Brăila 1973 – 1979 Unităţile de condensaţie pură au fost adaptate
pentru a livra căldură oraşului Brăila
24. Brazi 1961 – 1986 Cogenerare
25. Luduş 1963 – 1967 Unităţile de condensaţie pură au fost adaptate
pentru a livra căldură
26. Iaşi I 1966 – 1979 Cogenerare
27. Galaţi 1969 – 1984 Cogenerare
28. Piteşti Sud 1970 – 1976 Cogenerare
Realizând o structurare a capacităţilor de producere a energiei instalate în
România, pe categorii de durate de funcţionare, situaţia se prezintă astfel [3]:
- 0,6% au o durată de funcţionare sub 10 ani;
- 17% au o durată de funcţionare cuprinsă între 10 şi 20 ani;
- 50,4% au o durată de funcţionare cuprinsă între 20 şi 30 ani;
- 32% au o durată de funcţionare mai mare de 30 ani.
Referitor la ordinea de merit actuală, este de aşteptat ca primii doi
producători, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica să-şi păstreze poziţia, având în
vedere faptul că până în prezent au înregistrat cele mai mici preţuri pe piaţă şi nu
suferă impactul pe care următorii în ierarhie îl vor resimţi datorită costurilor de
mediu (următorii în ierarhie: Turceni, Rovinari, Craiova, ELCEN – în ordinea
cantităţilor livrate; Rovinari, Turceni, Craiova – în ordinea preţurilor).
Mai mult, tandemul Nuclearelectrica – Hidroelectrica ar trebui să capete
forma concretă a unui paralelism între unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă (2 700 MW)
şi cea de la Tarniţa – Lăpuşteşti (1.000 MW), cu rol în aplatizarea curbei de sarcină.
Chiar dacă producătorii pe cărbune îşi vor păstra poziţiile, numărul de ore le
va fi limitat de preluarea prioritară a energiei electrice bazată pe surse regenerabile,
ceea ce le va crea probleme financiare, având în vedere şi costurile suplimentare de
mediu. Costurile estimate necesare modernizării centralelor termoelectrice care
acoperă 50% din producţia României sunt estimate între 7 şi 10 miliarde de euro.
Un loc în primele şase instalaţii în ierarhia producătorilor de energie este
de aşteptat să fie ocupat de noua capacitate Petrom (860 MW) de la Brazi, recent
pusă în funcţiune.
Trebuie subliniate următoarele aspecte privind sistemul energetic naţional:
- problemele survin nu de la capacitatea instalată şi nici de la rezerva
pentru acoperirea vârfurilor de consum, ci de la rezerva necesară compensării
impredictibilităţii producţiei eoliene;
33