Impactul InvestiÈiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

More documents

Recommendations

Info

Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice - asimilarea şi extinderea captării şi stocării carbonului din gazele de ardere ale centralelor electrice folosind combustibili fosili; - diversificarea surselor de import a gazelor naturale (fie prin proiecte de magistrale regionale tip Nabucco, fie printr-un terminal de gaze lichefiate – de exemplu, proiectul AGRI, depinzând de decizia politică şi de cea economică). În acest context, prezentul studiu a încercat să răspundă la o serie de întrebări legate de aceste priorităţi: – Care este magnitudinea investiţiilor necesare sectorului pentru a se atinge obiectivele definite prin cei trei vectori - Ce efecte globale vor avea aceste investiţii din sectorul energetic asupra diverselor ramuri ale economiei româneşti şi chiar ale vieţii sociale Este evident că aceste investiţii vor influenţa agricultura (în primul rând, prin necesarul de biomasă), sectorul rezidenţial (prin obiectivele de conservare a energiei), urbanismul (prin integrarea surselor regenerabile şi extinderea producerii descentralizate de energie şi prin extinderea reţelelor inteligente), industria (prin necesitatea asimilării de echipamente şi tehnologii specifice) etc., agregat asupra PIB-ului. - Efectul creşterii preţurilor purtătorilor de energie se va simţi direct asupra economiei şi societăţii româneşti şi a competitivităţii ţării, în primul rând la nivelul pieţei interne europene. - Surplusul de energie – şi, în mod special, cea verde – va putea fi tranzacţionat prin instrumente specifice cu impact direct asupra poziţiei României în comerţul exterior din regiune. Cum se prefigurează această poziţie - Există premise ca această dezvoltare să fie sustenabilă sau nu Studiul evaluează posibilităţile de creştere a eficienţei energetice şi apreciază nivelul investiţiilor în producţia de bunuri şi servicii pentru atingerea ţintei de reducere a consumului final de energie cu 20%, ţintă impusă de pachetul legislativ energie-schimbări climatice a Uniunii Europene, astfel încât prognoza echilibrului bugetar, dar şi a utilizării PIB să fie mai bine realizată. Totodată, studiul are drept scop să genereze şi să asigure noi date necesare pentru analiza macroeconomică la nivelul beneficiarului: Comisia Naţională de Prognoză. În acest scop, analizele propuse se vor baza pe cele mai recente studii efectuate la nivelul UE şi în România, privind pachetele legislative adoptate la nivelul Uniunii, ca şi pe angajamentele luate de ţara noastră, de exemplu, Planurile de Acţiune pentru sursele regenerabile şi eficienţa energetică. Studiul mai analizează instrumentele de politică energetică şi propune modificarea acestora acolo unde autorii consideră că este necesar a fi schimbate în scopul rezolvării provocărilor identificate. 18
Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice 2. SECTORUL ENERGIEI – SITUAŢIA ACTUALĂ 2.1. Resurse de energie primară România dispune de resurse de energie primară fosile şi minerale diverse, dar reduse cantitativ: cărbune, ţiţei, gaze naturale, minereu de uraniu precum şi de un potenţial valorificabil de resurse regenerabile semnificativ. Cărbune Lignitul din România are puterea calorică între 1.650 și 1.950 kcal/kg. Resursele sunt estimate la circa 3.300 milioane tone din care, exploatabile în perimetrele concesionate, 356 milioane tone. În situaţia unei producţii medii de 30 milioane tone/an, rezervele din perimetrele concesionate în prezent, pot asigura extracţia pentru încă circa 10 ani. Totalul rezervelor exploatabile de lignit pot asigura încă aproximativ 40 ani un nivel de producţie de circa 30 mil. tone/an. Extracţia la zi a lignitului este nesubvenţionată. Resursele de huilă situate în bazinul Valea Jiului sunt estimate la 6.020 milioane tone, din care 95 milioane tone rezerve exploatabile. Zăcămintele din România sunt situate în condiţii geo-miniere complexe, iar caracteristicile mineralogice, ce determină calitatea, se situează la limita inferioară, huila extrasă având puterea calorifică de 3.650 kcal/kg, valoare redusă în comparaţie cu huila standard. Producţia de huilă în Valea Jiului este subvenţionată de stat iar Directiva UE din 2011 permite continuarea subvenţiei pentru exploatarea huilei până în 2018 şi condiţionează acest fapt de aplicarea strictă a unui program de închidere a minelor care generează pierderi. Din punct de vedere economic şi energetic pentru producţia de energie electrică, huila indigenă, fără subvenţii devine sursă marginală. Cărbunii extraşi în România, de calitate inferioară, se pot utiliza numai în termocentrale echipate pentru aceste tipuri de combustibil şi situate cât mai aproape de zona de exploatare a cărbunelui. Ţiţei Rezervele de ţiţei exploatabile din România cunoscute în prezent au un potenţial estimat în 2011 la circa 54 milioane tone iar în condiţiile declinului producţiei interne, pot asigura continuitatea extracţiei pentru încă circa 15 ani. Rezervele sunt limitate în condiţiile în care nu se vor identifica noi zăcăminte cu potenţial important. 19
Page 1 and 2: Impactul investiþiilor din domeniu
Page 3 and 4: Autorii mulţumesc Comisiei Naţion
Page 5 and 6: ISBN 978-973-709-625-8 Toate dreptu
Page 7 and 8: Impactul investiţiilor din domeniu
Page 15 and 16: 1. INTRODUCERE Impactul investiţii
Page 17: Impactul investiţiilor din domeniu
Page 69 and 70:
Impactul investiţiilor din domeniu
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Republica Cehă Impactul investiţi
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
7.6. În loc de concluzii Impactul
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253:
ISBN 978-973-709-625-8
show all

Impactul InvestiÈiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Impactul InvestiÈiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...