Impactul Investițiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice
culturale), exploatarea potenţialului de piaţă al clasei mijlocii; se va utiliza tehnica
scenariilor, având în vedere că viitorul nu poate fi previzionat cu mare precizie.
3) Insuficienţa resurselor, se referă, în mod special, la energie (consumul
global de energie primară va creşte cu 26%), la apă (consumul global se va mări
cu 53%, dar jumătate din populaţia globului va trăi în zone cu deficit mare de apă)
şi la alte bunuri (rezervele mondiale de fier sunt disponibile încă 120 de ani, în
schimb se menţionează practic dispariţia unor metale rare şi, desigur, va creşte
necesarul de alimente). În 2030, ţările dezvoltate vor consuma 36% din energie,
iar ţările în curs de dezvoltare 64%. La consumurile prezente, cărbunele va mai
putea fi utilizat 119 ani, gazele naturale 63 de ani, iar petrolul 46 de ani. Structura
resurselor energetice primare în 2030 va fi: petrol 31% (35% în 2010), cărbune
27% (26% în 2010), gaze naturale 23% (23% în 2010), surse regenerabile 13%
(10% în 2010), nuclear 6,4% (5,5% în 2010). O atenţie deosebită se va da căilor
de reducere a consumului (prin tehnologii energetice eficiente, iar în cazul apei se
va urmări atât reducerea consumului, cât şi a poluării) şi a dependenţei (prin
diversificarea şi folosirea resurselor alternative şi a furnizorilor, însoţite de o
politică de preţ adecvată), apelându-se la educarea consumatorilor (prin folosirea
produselor şi tehnologiilor care conduc la economii de resurse şi prin mijloace de
comunicare privind creşterea responsabilităţilor acestora).
4) Provocarea schimbărilor climatice. Sunt menţionate trei direcţii
principale şi anume: creşterea cu 16% a emisiilor totale de CO 2 (care vor descreşte
cu 14% în ţările dezvoltate, dar se vor mări cu 38% în ţările în curs de dezvoltare),
creşterea temperaturii medii globale cu 0,5-1,5 o C, descreşterea biodiversităţii,
însoţită de fenomene meteorologice extreme. Evoluţia prognozată a temperaturii
medii globale este: 14,7 o C în 2010, 14,9 o C în 2015, 15,1 o C în 2020, 15,4 o C în
2025, 15,7 o C în 2030. Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice
(UNFCCC) a estimat că în 2030 ţările în curs de dezvoltare, cele mai afectate de
creşterea temperaturii medii globale, vor avea nevoie de 28-67 miliarde USD
pentru a se adapta schimbărilor climatice, adică 0,06-0,2% din PIB-ul probabil al
acestor ţări. Ecosistemul general şi biodiversitatea sa sunt cruciale pentru omenire,
pentru a putea asigura securitatea alimentară, apa curată, protecţia împotriva
fenomenelor meteorologice extreme şi necesarul de medicamente. Aceste
beneficii au fost estimate a fi între 21 şi 72 trilioane USD pe an, o sumă imensă în
comparaţie cu PIB-ul global de 62 trilioane USD în 2009. Preocupările globale
vor urmări folosirea noilor oportunităţi de afaceri (ca, de exemplu, mecanismul de
dezvoltare curată, CDM, al Protocolului de la Kyoto), reducerea emisiilor de CO 2
prin diverse procedee şi gestiunea riscului climatic (prin noi reglementări, chiar cu
creşterea costurilor energetice).
54