Impactul InvestiÈiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

More documents

Recommendations

Info

Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice Strategia naţională de cercetare, dezvoltare, inovare (CDI), 2007- 2013 [88], a fost aprobată de Guvernul României (HG nr. 217/2007) şi elaborată prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în anul 2006, în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. În concluzie, ştiinţa şi tehnologia nu mai reprezintă privilegiul ţărilor dezvoltate, ci acestea s-au diseminat în toată lumea. Guvernele multor ţări au dezvoltat în mod ferm multe aspecte ale ştiinţei şi tehnologiei în politicile lor de dezvoltare, în măsura în care au dorit să construiască economii bazate pe tehnologii performante şi cunoaştere, pentru a avea un avantaj în competiţia dintr-o lume globalizată. Aceste politici includ investiţii pe termen lung în educaţia superioară pentru a identifica şi forma talente umane, dezvoltarea infrastructurii, suport pentru cercetare şi dezvoltare, atragerea investiţiilor străine directe şi a firmelor multinaţionale avansate tehnologic şi, eventual, dezvoltarea capabilităţilor autohtone de tehnologii înalte. La data elaborării, strategia naţională de CDI a reflectat ambiţiile României în acest domeniu. Pentru perioada 2007-2013, România şi-a propus să atingă media europeană pentru indicatorii de bază ce descriu structura şi performanţa sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare, în scopul creării premiselor focalizării în viitor pe domenii de nişă, acolo unde România va avea masa critică şi performanţele unui lider. În acelaşi timp, strategia şi-a propus să susţină dezvoltarea socio-economică a României cu şansă reală de a crea o economie bazată pe cunoaştere, competitivă la nivel global. Strategia a apreciat că sistemul de CDI are oportunităţi reale pentru perioada 2007-2013, iar integrarea României în Uniunea Europeană va crea o presiune asupra orientării către inovare, creşterea economică prognozată putând susţine deplasarea interesului sectorului privat către acest domeniu. S-a considerat extrem de important angajamentul politic de 1% din PIB destinat cheltuielilor publice pentru CD, angajament important legat de răspunsul României la Strategia Lisabona. S-a considerat, de asemenea, că Fondurile Structurale destinate inovării şi dezvoltării resursei umane sunt complementare investiţiei publice în educaţia terţiară şi în CD şi, ca urmare, vor avea un rol important atât în dezvoltarea socio-economică a României, cât şi în diminuarea disparităţilor regionale. Strategia şi-a propus să contribuie esenţial la realizarea regiunilor cunoaşterii în România. Strategia consideră ca o componentă complementară esenţială sistemul de învăţământ, datorită contribuţiei acestuia la dezvoltarea interesului şi aptitudinilor de cercetare şi inovare ale tinerilor pe parcursul educaţional, prin 202
Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice educaţia în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, prin formarea iniţială a cercetătorilor (cu accent pe numărul şi calitatea doctoranzilor), precum şi prin calitatea educaţiei terţiare. Pornind de la situaţia naţională şi contextul internaţional, conform strategiei, transformarea sistemului de CDI în acord cu viziunea pe termen lung presupune răspunsuri la provocări precum: dezvoltarea capitalului uman pentru a răspunde nevoii de competitivitate a activităţii CDI; creşterea atractivităţii carierei în cercetare pentru atragerea cercetătorilor performanţi în universităţi şi institute publice de cercetare, precum şi a celor mai talentaţi tineri absolvenţi în programele de doctorat; reducerea fragmentării prin stimularea cooperării într-un mediu puternic concurenţial; focalizarea investiţiei publice în cercetare; orientarea investiţiilor în CDI către rezultate aflate pe frontiera cunoaşterii şi rezolvarea unor probleme de interes naţional sau cu aplicaţii directe în practica socio-economică; dezvoltarea unei infrastructuri de CDI adecvate, simultan cu creşterea gradului de utilizare; îmbunătăţirea ratei de succes în proiecte internaţionale şi creşterea gradului de recuperare a contribuţiei la programele cadru de cercetare ale UE; dezvoltarea cooperării internaţionale. Ponderea cheltuielilor publice din PIB pentru cercetare-dezvoltare s-a dublat în intervalul 2005-2006, creşterea ulterioară având ca ţintă 1% în anul 2010. Strategia naţională a apreciat contribuţia industriei private la 2% din PIB pentru cercetarea şi inovarea tehnologică. Nivelul general al activităţii de cercetare-dezvoltare din firmele private nu se cunoaşte cu precizie, mai ales din cauza unui sistem nestimulativ de înregistrate a cheltuielilor. Pe de altă parte, sunt exemple de mari companii care au deschis în România centre de cercetare, precum şi de servicii de înaltă tehnologie, premise importante pentru ceea ce şi-a propus strategia naţională. Însă, în planul interacţiunii cu mediul internaţional, decalajele tehnologice considerabile faţă de ţările dezvoltate stimulează importul de tehnologie în dauna inovării autohtone. Este, de asemenea, bine cunoscut riscul ca societăţile transnaţionale, care au achiziţionat sau dezvoltat unităţi de producţie în România, să relocalizeze activitatea de CDI. Costul mai redus al cercetării în România poate fi un avantaj pe termen scurt, dar creează un risc suplimentar legat de „exodul creierelor” în contextul globalizării. Situaţia cercetării în România comparativ cu alte ţări. Sistemul românesc de CDI a traversat o perioadă extrem de dificilă după 1989: subfinanţarea şi restructurarea întârziată nu au dat şansa de racordare la tendinţele mondiale din ştiinţă şi tehnologie decât în cazuri izolate, iar sectorul încă fragil al întreprinderilor din România nu a putut exercita o cerere reală pentru inovare. Practic izolat, sistemul de CDI s-a fragmentat, diferitele componente urmărind 203
Page 1 and 2:
Impactul investiþiilor din domeniu
Page 3 and 4:
Autorii mulţumesc Comisiei Naţion
Page 5 and 6:
ISBN 978-973-709-625-8 Toate dreptu
Page 7 and 8:
Impactul investiţiilor din domeniu
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
1. INTRODUCERE Impactul investiţii
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Republica Cehă Impactul investiţi
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
7.6. În loc de concluzii Impactul
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152: Impactul investiţiilor din domeniu
Page 201: Impactul investiţiilor din domeniu
Page 253:
ISBN 978-973-709-625-8
show all

Impactul InvestiÈiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Impactul InvestiÈiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...