Impactul Investițiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice
remarcat că şi investiţiile în noi capacităţi îşi găsesc locul, dar numai după ce
cererea a fost redusă în mod economic prin măsuri de conservare a energiei.
Aceasta este abordarea din prezenta lucrare, valorile investiţiilor necesare în
sectorul energiei electrice bazându-se doar pe consumul considerat redus cu 20%
prin măsurile de eficienţă.
În concluzie, pentru a răspunde la întrebarea dacă investiţiile pentru
modernizarea economiei sunt mai eficiente decât cele pentru capacităţi energetice
considerăm că trebuie să fie clare următoarele lucruri:
a) La ratele interne de recuperare a investiției admise în calcul
(subcapitolul 8.2) pentru proiectele de eficienţă energetică (RIR > 12%), aceste
investiţii sunt mai rentabile decât cele pentru noi capacităţi energetice;
b) După reducerea cu 20% prin eficienţă energetică a cererii de energie
până în 2020 faţă de tendinţa actuală, încă mai există un necesar important de noi
capacităţi mai ales prin retragerea din exploatare a unităţilor a căror durată de
viaţă este depăşită şi prin îndeplinirea obligaţiilor privind atingerea ţintei de 24%
pentru sursele regenerabile;
c) Acest necesar suplimentar este luat în considerare la calculul restului de
investiţii (capitolul 6), astfel încât în studiu s-a calculat influenţa numai a acestor
investiţii asupra dezvoltării economice a ţării şi asupra inflaţiei;
d) Rezultă că este logic ca întâi să se realizeze investiţiile în eficienţă
energetică şi apoi cele pentru noi capacităţi. Realitatea însă este alta din mai multe
motive:
eficienţa energetică nu se poate realiza decât printr-un număr foarte
mare de proiecte de magnitudine restrânsă, dar într-un interval mare de timp;
noile capacităţi se realizează prin proiecte intensive din punct de vedere
al capitalului, cu scheme complicate de finanţare, cu garanţii specifice, deci
solicită durate şi mai mari de realizare;
noile capacităţi de producere a energiei se vor realiza numai prin
tehnologii mai eficiente, deci şi ele pot fi considerate ca proiecte de eficienţă
energetică;
de aceea, nu se poate face o înseriere, iar cele două tipuri de investiţii
trebuie realizate în paralel pe tot intervalul de timp luat în considerare.
e) În concluzie, concurenţa între cele două tipuri de proiecte nu este total
justificată şi se dovedeşte în unele cazuri nerealistă, iar întrebarea nu poate avea
decât acest răspuns complex. Acesta este şi motivul pentru care în prezentul
studiu s-au făcut ipoteze cât mai realiste (după părerea autorilor) privind
eşalonarea investiţiilor pentru noile capacităţi pe tot intervalul de timp până în
anul 2020. Similar, sunt eşalonate şi proiectele de eficientizare (a se vedea
subcapitolul 8.1).
70