Impactul Investițiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice
Elaborarea de urgenţă a unei strategii naţionale în domeniul încălzirii
centralizate a clădirilor şi locuinţelor, a eficienţei energetice şi a folosirii
energiilor regenerabile, cu măsuri, termene şi responsabilităţi bazate pe strategiile
locale. Pentru întocmirea strategiilor locale este necesară elaborarea unui ghid
pentru municipalităţi, astfel încât să existe un sistem unitar de analiză şi soluţii
propuse, coerent cu politica naţională în acest domeniu.
Crearea unui climat stabil şi predictibil în ceea ce priveşte cadrul legislativ
şi de reglementare. Noile reglementări trebuie emise numai după un proces de
consultare riguros, astfel încât entităţile interesate să-şi poată exprima punctele de
vedere. Reglementările trebuie să fie nediscriminatorii şi să asigure atragerea
investiţiilor în sector. Se consideră că activitatea de reglementare în domeniul
SACET trebuie să se găsească în cadrul unei singure autorităţi şi anume ANRE,
prin trecerea responsabilităţilor ANRSC privind energia termică la ANRE.
Promovarea cogenerării eficiente şi reabilitarea termică a clădirilor
reprezintă principalele două direcţii de acţiune pentru reducerea sensibilă a
pierderilor energetice, prin care România îşi poate îndeplini obligaţiile care îi
revin privind reducerea cu 20% a consumului energetic, respectiv creşterea cu
20% a eficienţei energetice, până în anul 2020, din cadrul pachetului energieschimbări
climatice al UE.
Ansamblul energetic al SACET trebuie condus de consumatorii de energie
termică şi nu de furnizorii de energie, din acest punct de vedere evidenţiindu-se
importanţa reabilitării termice a clădirilor.
Reconsiderarea în mod fundamental a resurselor energetice primare
disponibile local pentru SACET: restrângerea utilizării cărbunilor (prin restrângerea
subvenţiilor şi includerea în preţul energiei a emisiilor), perspectiva creşterii preţului
gazelor naturale, folosirea surselor regenerabile de energie mai scumpe (biomasă,
biogaz, energie solară, energie geotermală), incinerarea deşeurilor etc.
Directivele şi reglementările recente ale UE privind reducerea de GES, în
special CO 2 , creşterea eficienţei energetice, utilizarea SRE, performanţa
energetică a clădirilor şi promovarea cogenerării de înaltă eficienţă impun
refacerea şi actualizarea de urgenţă a strategiilor energetice municipale, în cadrul
cărora problema principală o constituie alimentarea cu energie termică.
O consecinţă a reformei sectorului energetic, în general, şi a subsectorului
sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), în particular,
este aceea că este de aşteptat ca energia consumată să fie plătită în totalitate [9].
Investiţiile necesare modernizărilor vor determina creşterea preţului şi a facturilor
la energie. Ca urmare, guvernul va trebui să ia o serie de măsuri, între care cel
175