Impactul Investițiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice
- sistemul energetic naţional este masiv, dar nu robust. Se deţine o
capacitate de producere importantă, dar nu există suficientă fiabilitate şi
flexibilitate.
De asemenea, trebuie menţionate următoarele elemente (a se vedea și
lucrările [3] și [4]):
A. Producţia de energie electrică bazată pe cărbune
Capacitatea instalată în centralele termoelectrice cu cărbune care va fi
oprită până în anul 2020 ar putea fi sensibil mai mare decât cea preconizată, având
în vedere următoarele:
- Nu se întrevede ca centralele de cogenerare care funcţionează pe
cărbune să se conformeze cu legislaţia de mediu (îndeosebi cu măsurile de
reducere a emisiei de oxizi de sulf) până la termenele stabilite. În plus, aceste
centrale nu mai corespund actualei structuri a cererii de energie termică, având
randamente de exploatare deosebit de scăzute. Este de aşteptat ca până în anul
2020 aceste centrale să fie închise (CET Iaşi, CET Suceava, CET Bacău, CET
Braşov, CET Govora, CET Halânga, CET Arad, CET Giurgiu, CET Oradea etc.).
Singura excepţie este reprezentată de CET Craiova 2.
- Cu excepţia a 10 grupuri de 330 MW (4 la CTE Rovinari, 4 la CTE
Turceni şi 2 la CTE Işalniţa), toate celelalte mari unităţi pe lignit de condensaţie
pură vor fi închise. În condiţiile introducerii instalaţiilor de reducere a emisiilor de
sulf şi ţinând seama de vârsta lor, randamentul net al acestor grupuri nu va putea
depăşi 30-31%. Această valoare va scădea cu încă 2-3% în cazul includerii
captării şi depozitării carbonului (CCS).
- Un semn de întrebare există asupra CTE Deva şi CTE Paroşeni,
singurele centrale care funcţionează pe bază de huilă autohtonă. Din considerente
de protecţie socială în domeniul mineritului, este posibil ca minimum două
grupuri să rămână în funcţiune, în condiţiile în care acestea vor respecta legislaţia
de mediu.
B. Producţia de energie electrică bazată pe hidrocarburi
Creşterea preconizată a preţului la gaze naturale va conduce în mod
nemijlocit la închiderea marilor grupuri de condensaţie care funcţionează pe acest
tip de combustibil (CTE Borzeşti, CTE Luduş, CTE Brăila). Eficienţa scăzută a
acestor unități va genera costuri prea mari pentru energia electrică produsă. O
situaţie similară este de aşteptat şi în cazul grupurilor de cogenerare care
funcţionează pe hidrocarburi.
Rezultă o scădere importantă a puterii instalate în centralele
termoelectrice. În acelaşi timp, nu se constată o dinamică deosebită în ceea ce
34