Impactul Investițiilor din Domeniul Energetic - Facultatea de ...

Impactul investiţiilor din domeniul energetic asupra creşterii economice
La stabilirea ţintei s-a avut în vedere potenţialul de economii de energie din
România, pe sectoarele economiei din sfera de acţiune a Directivei 2006/32/CE
respectiv industrie, alte ramuri decât cele incluse în Planul Naţional de Acţiune,
rezidenţial, terţiar şi transporturi. La acea etapă, referinţa a fost anul 2001, iar
valorile potenţialului economic sunt date în tabelul nr. 4.2, preluat din lucrarea
[42], a cărei sursă iniţială este Strategia Energetică a României pentru perioada
2007-2020 [43]. Între timp, prin apariţia Pachetului Legislativ Energie-Schimbări
Climatice, ţinta s-a modificat la reducerea consumului final de energie cu 20% la
nivelul anului 2020 faţă de situaţia business-as-usual. Mai mult decât atât, în iunie
2012, s-a ajuns la un compromis privind apariţia unei noi Directive care să
înglobeze eficienţa energetică şi cogenerarea. Conform acesteia, ţinta globală a
Uniunii rămâne aceeaşi, dar – din cauza constatării că ţinta este întârziată – se
stabilesc cerinţe şi instrumente de sprijin suplimentare.
Problema fundamentală legată de noua Directivă care va fi aprobată în
octombrie 2012 o reprezintă necesitatea introducerii şi aplicării unor scheme de
obligaţii de reducere a consumului de energie finală de către furnizorii şi
distribuitorii de energie. Una dintre posibilităţi o reprezintă schema „certificatelor
albe” care funcţionează deja în unele ţări ale UE, dintre care cele cu rezultatele
cele mai notabile sunt Franţa şi Marea Britanie. O asemenea schemă este însă
dificil de aplicat în România din cauza complicaţiilor administrative şi – mai ales
– a cheltuielilor suplimentare care o însoțesc.
În plus, România trebuie să-şi stabilească o ţintă de reducere a consumului
astfel încât – pe întreaga Uniune Europeană – să se poată realiza ţinta globală de
20% faţă de situaţia business-as-usual.
Măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice incluse în primul Plan
Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE) se înscriu în
următoarele categorii:
Reglementări; Informare şi măsuri legislative (campanii de informare,
audit energetic); Acorduri voluntare şi instrumente de cooperare (companii
industriale, acorduri pe termen lung); Servicii energetice pentru economii de
energie (finanţare cu a treia parte, contracte de performanţă energetică);
Instrumente financiare (subvenţii, scutirea de taxe la eliberarea autorizaţiei de
construire pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare termică, cofinanţarea
lucrărilor); Mecanisme de eficienţă energetică şi alte combinaţii între celelalte
subcategorii (fonduri de eficienţă energetică).
De asemenea, PNAEE mai cuprinde: măsuri orizontale şi transsectoriale,
cum ar fi: transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei
2006/32/CE şi a Directivei 2005/32/CE), campanii de informare, scheme de
65