variante grile

683. *Zonele de interferenţă muco–osoase la maxilar pot apare în următoarele regiuni:
A. zona vestibulară sau distală a unor tuberozităţi foarte retentive
B. zonele vestibulare laterale şi zona Ah
C. punga lui Eisenring şi zonele Schröder
D. la nivelul bolţii palatine
E. în şanţurile pterigopalatine
684. Atitudinea faţă de interferenţele muco–osoase este:
A. se intervine chirurgical când interferenţele sunt exagerate
B. schimbarea axului de inserţia al protezei când interferenţele sunt mici
C. folierea corespunzătoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor
alveolare
D. scurtarea şeilor până la nivelul bombeului maxim al retentivităţilor pentru zonele
retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare
E. se intervine chirurgical în toate cazurile
685. Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se trasează pe suprafaţa dinţilor stâlpi:
A. linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului
B. ecuatorul de malpoziţie secundară
C. axul de implantare
D. ecuatorul protetic
E. curbura arcadei
686. *Tripodarea mai poartă numele de:
A. fixarea braţului vertical în raport cu modelul de analizat
B. fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf
C. fixarea tijei de reperaj
D. fixarea poziţiei conectorului principal şi secundar
E. B + C
687. Secvenţele preparării dinţilor stâlpi în cadrul tratamentului proprotetic al edentaţiei
parţiale sunt:
A. realizarea planurilor de ghidare
B. remodelarea dinţilor stâlpi
C. echilibrarea ocluzală
D. prepararea lăcaşurilor pentru pinteni externi
E. realizarea lăcaşurilor pentru pinteni interni
688. Lăcaşele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe următorii dinţi:
A. canini superiori
B. incisivi centrali superiori
C. premolari superiori
D. canini inferiori
E. molari inferiori
689. Zonele protetice pozitive la mandibulă sunt reprezentate de:
A. dinţii restanţi
B. torusurile mandibulare
C. crestele alveolare
D. tuberozităţi