variante grile

B. persistenta secreţiei pe canal
C. existenta unor fistule
D. medicatia folosita
E. statusul general al pacientului
1757. Cauzele persistentei secreţiei pe canal sunt:
A. apex larg deschis la copii si adolescenţi
B. lărgirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
C. meşe impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canalele curbe
1758. Daca secreţia este seroasa si moderata se pot aplica următoarele metode de
tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extracţia dintelui
1759. *Daca secreţia se menţine in canal si după folosirea pansamentelor
medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. Dontisolon
B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. endometazona
E. ciment fosfat de zinc
1760. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreţie abundenta si persistenta
pe canal se face prin:
A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos
B. obturatie provizorie cu hidroxid de calciu
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. spălaturi pe traiectul dinte-fistula
E. cauterizare chimica sau electrica
1761. La nivelul căror dinţi apar anomalii frecvente de canale
A. incisivii inferiori
B. molarul prim superior
C. premolarul 2 inferior
D. primul si al doilea molar inferior
E. premolarul 1 superior
1762. 2. Sistemele de canale sau tipul de configuraţie după Weine sunt
A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
B. 2 canale independente plecând din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de
apex si se deschid intr-un singur foramen apical
C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
E. 3 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate