variante grile

c. incizie în baionetă pe bombarea maximă a formaţiunii
d. două incizii eliptice care circumscriu formaţiunea
e. ncizie liniară cu câte două incizii orizontale sau divergente de degajare la capete
242. Rezecţia apofizelor genii hipertrofiate necesită o anestezie:
a. tronculară periferică la gaura mentonieră bilateral
b. tronculară periferică la Spix bilateral
c. tronculară periferică a nervului lingual bilateral
d. locală prin infiltraţie în baraj
e. locală plexală
243. Autotransplantul cartilaginos are următoarele dezavantaje:
a. nu îşi păstrează vitalitatea
b. suferă modificări structurale
c. poate fi respins datorită structurii antigenice diferite de a organismului receptor
d. se rezoarbe în proporţie de peste 70%
e. se mobilizează de pe creastă, îngreunănd protezarea
244. Ceramohidroxilapatita este un material de adiţie care poate combina cu:
a. sângele pacientului
b. ser fiziologic
c. apa distilată
d. soluţie livrată, odată cu materialul, de firma producătoare
e. colagen
245. Protezarea câmpului protetic, după o plastie de adiţie a crestei alveolare cu granule de
ceramohidroxilapatita, este posibilă:
a. imediat postoperator
b. la 5-7 zile postoperator
c. la 2-3 săptămâni postoperator
d. 4-6 săptămâni postoperator
e. la 2-3 luni postoperator
246. Osteotomia sagitală a ramului orizontal mandibular implică:
a. abord exooral
b. abord endooral
c. secţionarea orizontală a arcului mentonier între cele două găuri mentoniere
d. despicarea verticală a mandibulei şi mobilizarea fragmentului lingual
e. aplicarea de grefe osoase spongioase în decalajul creat prin ascensionarea versantului
lingual mandibular
247. Pentru augmentarea crestei alveolare maxilare se utilizează următoarele tehnici de
osteoplastie:
a. osteoplastia tip ―inlay‖
b. osteotomie sagitală
c. osteotomie orizontală, tip LeFort I
d. osteotomie orizontală, tip LeFort II
e. osteotomie orizontală, tip LeFort III