variante grile

1913. *O hibridizare optimă a dentinei presupune:
A. răşina adezivă trebuie aplicată în strat cât mai subţire
B. primerii autogravanţi se aplică după gravajul acid global
C. răşina adezivă se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit, pentru a reduce
contracţia de polimerizare
D. primerul se aplică doar pe dentina uscată
E. gravare globală (aplicarea acidului atât pe smalţ cât şi pe dentină) timp de 15 secunde
1914. Viteza difuziunii răşinii adezive într-un substrat depinde de:
A. masa moleculară
B. viscozitate
C. afinitatea pentru substrat
D. intensitatea sursei de polimerizare
E. temperatură
1915. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:
A. adeziunea chimică la dentină
B. alcalinitatea crescută (pH 11-12) care se păstrează şi după priză
C. efect bacteriostatic
D. rezistenţă mecanică crescută
E. stimulează indirect depunerea de dentină secundară
1916. *Referitor la tehnica preparării cavităţii de clasa I pentru amalgam pe
premolarii maxilari, sunt adevărate afirmaţile:
A. se utilizează frezele 245 sau 330 montate în piesa contraunghi, sub spray de apă
B. adâncimea la care intră freza con invers în fosă este de 1,5 mm
C. fisurile care radiază din fose se prepară cu instrumentul diamantat 169L
D. forma finală a cavităţii este asemănătoare cu o rândunică în zbor
E. ameloplastia nu se indică dacă implică un contact centric
1917. Referitor la prepararea cavităţii compuse de clasa I pentru amalgam în fosa
distală şi şanţul palatinal, nu sunt adevărate afirmaţile:
A. se utilizează frezele 245 sau 330 montate în turbina cu spray
B. adâncimea corectă şi uniformă a peretelui axial pe peretele palatinal este de 1,5 mm
C. pentru realizarea retenţilor suplimentare se utilizează freza 1/2
D. retenţile suplimentare se realizează în unghiurile diedre mezio-axiale şi disto-axiale
E. creasta oblică de smalţ se include obligatoriu în preparaţie
1918. Referitor la prepararea cavităţii de clasa I pentru amalgam în cazul
premolarului prim mandibular sunt adevărate afirmaţile:
A. în cazul în care există o fisură (un şanţ ocluzal) care leagă cele două fose marginale, se
prepară o cavitate convenţională unică
B. freza 245 sau 330 este orientată perpendicular pe suprafaţa ocluzală
C. freza se ţine înclinată spre vestibular, deoarece suprafaţa ocluzală are o pantă de înclinare
de 45
D. mulţi premolari primi mandibulari posedă doi cuspizi de înălţime egală
E. dacă suprafaţa ocluzală este traversată de o creastă de smalţ puternică, se prepară două
cavităţi separate, uşor de restaurat prin aplicarea unor mici obturaţii din amalgam
1919. Sunt adevărate afirmaţile referitoare la cavităţile de clasa a II-a restaurate cu