variante grile

471. *Unde este diminuată rezorbţia osoasă a crestelor edentate la maxilarul superior
A. la nivelul fundului de sac vestibular
B. la nivelul rugilor palatine
C. la nivelul crestei alveolare frontale
D. la nivelul inserţiei frenurilor median şi laterale, ceea ce determină forma de pentagon
a arcadei superioare
E. nu este nici unde diminuată, ci se păstrează mult timp în condiţii optime
472. *Care din elementele câmpului protetic maxilar edentat total poate contribui la
dispariţia spaţiul protetic:
A. creasta alveolară retentivă din zona frontală
B. bolta palatină ogivală
C. retentivitatea vestibulo – orală a tuberozităţilor maxilare
D. volumul crescut al tuberozităţii în plan sagital
E. procidenţa polului inferior al tuberozităţilor
473. Ce reprezintă tuberozitatea maxilară la edentatul total
A. zonă biodinamică
B. proeminenţă osoasă ovalară situată la maxilar, distal de crestele alveolare
C. zonă pe care se montează dinţii artificiali în protezarea totală
D. zonă frecvent remodelată chirurgical
E. zonă a câmpului protetic maxilar ce poate fi retentivă sau neutră sau ştearsă,
neretentivă
474. *Torusul palatin are rol negativ asupra protezării totale maxilare atunci când:
A. este mare, de formă ovalară, plasat în 1/3 posterioară a palatului dur şi intersectează
„linia Ah‖
B. este de formă rotundă, situat în 1/3 anterioară a palatului dur
C. când trece dincolo de vălul palatin
D. este plasat în 1/3 medie a bolţii palatine
E. împiedică totdeauna o bună protezare mandibulară
475. *Conform clasificării lui LANDA localizarea torusului palatin poate fi următoarea:
A. În 1/3 anterolaterală sau posterioară a bolţii palatine
B. Paramedian antero - posterior, antero - median; postero - median
C. Doar în cele 2/3 anterioare
D. Doar în 1/3 posterioară
E. În 1/3 posterioară, 2/3 posterioară, 2/3 antero – median, 1/3 anterioară, antero –
posterior
476. *Care este întinderea protezei totale maxilare în funcţie de spina nazală posterioară
A. până la această margine, depăşind-o maximum cu 1 - 1,5 mm
B. depăşind –o constant cu 3 - 5 mm
C. depăşind –o uneori cu 5-7 mm
D. oprindu-se cu 1 mm înaintea acestei formaţiuni anatomice
E. nu are importanţă pentru închiderea marginală distală a protezei totale
477. Căror cauze li se atribuie câmpurile protetice (edentate total) deformabile „moi‖
A. aderenţei la structurile osoase
B. grosimii mari a epiteliului şi corionului determinate genetic
C. purtării îndelungate a unor proteze instabile, cu baze nepotrivite