variante grile

e) culoarea materialului de amprenta
1085. Modul de prezentare al siliconilor de condensare este:
a) chituri(putty)
b) vascozitate crescuta(regular)
c) vascozitate crescuta(heavy bodied)
d) vascozitate redusa(regular)
e) vascozitate redusa(light bodied)
1086. Amprenta de corectare(spalare):
a) amprenta globala intr-un singur timp(monofazica)
b) amprenta in 2 timpi(bifazica)
c) ideea de la care s-a pornit in realizarea tehnicii este cea a complementaritatii celor 2
materiale siliconice(chit si fluid)
d) siliconul chitos prezinta o contractie volumetrica mare
e) siliconul fluid patrunde eficient in santul gingival
1087. amprenta poate primi calificativul de acceptabila,doar daca preparatiile evidentiaza o
zona terminala clara:
a) preparatiile supragingivale necesita evidentierea santului gingival
b) la preparatiile subgingivale nu se pune problema evidentierii limitei cervicale si uscarii
zonei
c) la preparatiile supragingivale nu e necesara evidentierea limitei cervicale si uscarea
zonei
d) preparatiile subgingivale necesita evidentierea santului gingival
e) afirmatiile a) si b) sunt incorecte
1088. Clasificarea materialelor de amprenta(Munteanu si Bratu 1993):
a) rigide si semirigide ireversibile(compound Stents,gutaperca,ceruri, materiale
bucoplastice)
b) rigide si semirigide ireversibile(gips,polimeri acrilici,paste ZOE)
c) elastice reversibile(agar-agar)
d) rigide reversibile(agar-agar)
e) elastice ireversibile(materiale bucoplastice)
1089. Amprenta optica:
a) e rezultatul cercetarilor demarate de Francois Duret din 1972
b) folosita in practica la realizarea pieselor protetice prin tehnica CAD/CAM
c) necesita intotdeauna dezinfectare
d) pe baza ei se obtine modelul de gips dur
e) Imposibilitatea pastrarii timp indelungat
1090. Dupa tehnologia de realizare,modelele se clasifica:
a) document
b) de studiu si diagnostic
c) de lucru
d) duplicat
e) virtual