variante grile

A. este urmată de reducerea fracturii
B. se poate realiza prin mijloace ortopedice, chirurgicale şi chirurgical ortopedice
C. se realizează prin fixare mandibulo-craniană, intermaxilară sau monomaxilară
D. are ca scop punerea în repaus a fragmentelor osoase reduse în poziţie corectă
E. se menţine la adult 8-9 săptămâni
360. Factorii etiologici ai fracturilor de etaj mijlociu sunt:
A. accidentele de circulaţie
B. accidentele de erupţie ale dinţilor permanenţi
C. loviturile produse de animale
D. agresiuni interumane
E. traumatisme de intensitate redusă, repetate
361. *Fractura de tip Le Fort II este :
A. fractura parţială ocluzo-facială
B. fractura mixtă latero-facială
C. fractura transversală centro-facială
D. fractura totală transversală ocluzo-facială
E. fractura parţială transversală ocluzo-facială
362. Fractura de tip Le Fort III interesează următoarele structuri osoase:
A. vomerul
B. apofiza ascendentă a maxilarului
C. planşeul orbitei
D. tuberozitatea maxilară
E. apertura piriformă
363. Semnele clinice ale fracturilor transversale joase sunt:
A. echimoze în şanţurile nazo şi labio-geniene
B. chemozisul
C. emfizemul subcutanat
D. rinolicvoreea
E. tulburări de ocluzie moderate
364. În fracturile transversale înalte, apar următoarele semne clinice:
A. echimoze palpebrale bilaterale
B. deformaţia feţei
C. absenţa tulburărilor de ocluzie
D. edemul etajului mijlociu
E. tulburări funcţionale importante
365. În fracturile anterioare latero-faciale, apar următoarele tulburări funcţionale:
A. tulburări oculare
B. tulburări ocluzale
C. tulburări nervoase
D. limitarea mobilităţii mandibulare
E. tulburări de masticaţie
366. În cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, următoarele semne domină tabloul clinic:
A. tulburările ocluzale
B. leziunile encefalice