variante grile

A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare
B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare
C. Localizare preferenţială la frontali
D. Localizare preferenţială la molarul de 6 ani
E. Localizare preferenţială la molarii de minte
1305. Cariile în santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri:
A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vârful spre camera pulpara
B. unul cu vârful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara
C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vârful spre camera pulpara
D. unul cu vârful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara
E. suprapuse, unul cu vârful spre suprafata dintelui celalalt cu vârful spre camera
pulpara
1306. Caria radiculara se caracterizeaza prin:
A. margini bine conturate
B. forma de U
C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector
D. forma de V
E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector
1307. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul:
A. caninilor
B. frontalilor
C. molari de minte
D. premolarilor
E. molarilor
1308. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin:
A. extinsa în suprafata
B. apexul în forma de V
C. perpendiculara pe lamelele smaltului
D. cu zona larga de deschidere
E. cu forma de U
1309. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent:
A. caninii mandibulari
B. caninii maxilari
C. molarii mandibulari
D. incisivii maxilari
E. incisivii mandibulari
1310. Microorganismele implicate în caria radiculara sunt:
A. Actinomyces viscosus
B. Actinomyces odontolylicus
C. Streptococcus sanguis
D. Nocardia
E. Streptococcus mutans
1311. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde
de: