variante grile

D. specii de Stafilococ
E. specii de Actinomyces
2295. În stadiul de leziune iniţială, gingivita cronică se caracterizează prin:
A. hiperemie activă
B. marginaţie leucocitară
C. migrarea prin diapedeză, în special a monocitelor
D. flux de sânge crescut în teritoriul capilar şi venular
E. creşterea numarului de celule, în special fibroblaşti
2296. *Principalul semn clinic obiectiv în gingivitele cronice îl reprezintă:
A. culoarea roşie deschisă a gingiei
B. tumefacţia
C. sângerarea gingivală
D. modificările aspectului suprafeţei gingivale
E. consistenţa variabilă a gingiei
2297. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:
A. fisuri dureroase la comisuri
B. halenă fetidă intensă
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. stare generală de regulă nealterată
E. dureri spontane iradiante în oasele maxilare
2298. Simptomatologia gingivitei de sarcină cuprinde:
A. principalele semne sunt hiperplazia şi sângerarea
B. mobilitatea patologică de gradul 1 şi 2, fărăe evoluţie spre avulsia dinţiilor
C. pot aparea pungi parodontale adevarate
D. mucoasa gingivală şi orală au aspect uscat
E. hiperplazia de sarcină se dezvoltă exclusiv la nivelul papilelor interdentare
2299. Condiţiile favorizante de apariţie a gingivostomatitelor micotice sunt:
A. consumul excesiv de antibiotice;
B. sarcină;
C. vârsta şi sexul;
D. SIDA;
E. diabetul.
2300. Diagnosticul diferenţial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. gingivostomatita de menopauză;
B. gingivostomatita aftoasă;
C. gingivita de sarcină;
D. gingivostomatita distrofică;
E. gingivostomatita herpetică.
2301. * Gingivita acuta ulcero-necrotică:
A. apare în special la bătrâni;
B. s-a dovedit a fi o boală contagioasă;
C. are o evoluţie de tip epidemic în unele colectivităţi;
D. este favorizată de deficienţa vitaminei PP;