variante grile

D. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se prefera
freza 69 (a carei actiune este mai blanda)
1597. Prepararea cavitatii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul
mandibular:
A. amalgamul este materialul de electie in cazul unei incidente crescute a cariei
B. conturul cavitatii nu trebuie sa se extinda decat atat cat sa cuprinda leziunea
C. se vor masura cu grija peretii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar
peretele axial se vagasi la o adancime uniforma de 0,75-1 mm
D. pereţii mezial, distal, incizal si gingival diverg spre axial deci asigura o retenţie
corespunzatoare
E. pentru sporirea retentiei se pot realiza santuri in unghiurile diedre axio-gingival si
axio-incizal
1598. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a obturata cu amalgam:
A. se patrunde in leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidiene
B. retentia se realizeaza cu freza roata, subminand smaltul
C. adancime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta
D. este indicata si in restaurarea foselor hipoplazice de pe varful cuspizilor
E. in timpul realizarii retentiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smaltul
1599. Prepararea cavitatii de clasa I A:
A. premolarii superiori pot fi lipsiti de santul ocluzal datorita prezentei unui cuspid
vestibular voluminos
B. pentru a prepara cavitati in fosetele primului premolar inferior, freza se inclina la 45
de grade corespunzator inclinatiei suprafetei ocluzale a acestor dinti
C. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, santul lingual suplimentar poate fi
abordat prin ameloplastie
D. la molarii superiori se incearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta oblica de
smalţ
E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori santurile ocluzale sunt mai
sterse si nu se continua niciodata cu cele de pe fata vestibulara
1600. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a obturate cu amalgam:
A. cand leziunea carioasa este adanca si extinsa, incrustatia este de preferat obturatiei cu
amalgam
B. cand caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat realizarea
unei coroane de invelis
C. existenta simultana a obturatiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate provoca
bimetalism
D. mercurul conţinut de amalgam, face ca aceste obturaţii sa fie foarte scumpe
E. nu se prepara cavitati retentive deoarece exista bonding pentru amalgam
1601. Care este adâncimea puţurilor de retenţie din peretele gingival al cavităţii de
clasa II-a :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm