variante grile

776. Disfuncţia muşchiului pterigoidian lateral inferior se caracterizează prin:
A. dificultăţi la ghidarea mandibulei în RC
B. test de compresiune pozitiv
C. test de rezistenţă la retropulsie pozitiv
D. palparea endobucală dureroasă
E. toate cele de mai sus
COMPLEMENT MULTIPLU
777. Principiul protecţiei mutuale presupune:
A. contacte ocluzale mai intense pe dinţii frontali decât pe dinţii laterali în PIM
B. dezocluzia dinţilor posteriori în protruzie
C. dezocluzia dinţilor posteriori de parte nelucrătoare în laterotruzie
D. protecţia discului prin contracţia muşchiului pterigoidian lateral inferior
E. absenţa long centric-ului
778. Atriţia poate fi provocată de:
A. contacte ocluzale din masticaţie
B. contactul dinţilor cu alimente abrazive
C. reacţii chimice
D. interpunerea unui obiect între arcadele dentare
E. bruxism
779. Traiectul mişcării de deschidere este deflectat spre stânga în:
A. disfuncţia muşchiului maseter stâng
B. disfuncţia muşchiului maseter drept
C. disfuncţia muşchiului pterigoidian medial drept
D. dislocarea anterioară reductibilă a discului stâng
E. dislocarea anterioară reductibilă a discului drept
780. Fremitusul este:
A. un semn reversibil al disfuncţiei ocluzale
B. echivalentul unei crepitaţii
C. vibraţia anormală a unui dinte care realizează un contact prematur în PIM
D. un zgomot ATM unic
E. un zgomot ocluzal surd
781. Fosa centrală a lui 4.6. stabileşte:
A. un stop centric din primul grup
B. un stop centric din grupul al doilea
C. un stop centric cu cuspidul mezio-palatinal al lui 16
D. un stop centric cu cuspidul disto-palatinal al lui 16
E. cheia lui Angle
782. Amplitudinea mişcării de deschidere a cavităţii bucale este limitată:
A. sub 58 mm
B. în disfuncţia muşchilor ridicători
C. dacă medicul nu poate introduce trei degete îndoite în cavitatea bucală a pacientului
D. dacă pacientul observă că nu mai poate deschide cavitatea bucală la fel de larg ca
înainte