variante grile

1602. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine
cont de:
A. necesitatile fizionomice
B. virsta pacientului
C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare
D. incidenta cariei pe suprafetele proximale
E. extinderea cariei in fose si fisuri
1603. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru:
A. a proteja pulpa
B. a pastra dintele puternic
C. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare
D. a pastra dintele puternic
E. a proteja pulpa
1604. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in
vederea obturarii ei cu amalgam este indicata:
A. din motive de rezistenta
B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
1605. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor
mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:
A. frezele 169L
B. frezele 329
C. frezele 10
D. frezele 245
E. frezele trepan
1606. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi
restaurata cu amalgam se face cu:
A. toporisti de smalt10-7-14
B. dalta biangulata 12-7-8
C. cu amindoua instrumentele manuale amintite
D. instrumentar rotativ
E. cu nici unul din instrumentele amintite
1607. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si
axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu:
A. frezele 1/4
B. frezele 245
C. frezele 331/2
D. frezele 330
E. frezele 169L
1608. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are
urmatoarele caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala