variante grile

2620. Diferenţele structurale semnificative între dinţii temporari şi dinţii permanenţii
sunt :
a. la nivelul smalţului, prismele de smalţ au o altă orientare
b. cementul este mai redus ca grosime
c. pulpa dintelui temporar are aceleaşi componente cu cea a dintelui permanent, însă
este sediul unor modificari regresive ce se instalează precoce
d. mărimea redusă a părţii coronare
e. poziţia şi forma zonelor de contact
2621. Ỉn cadrul examenului general al pacientului se vor lua ỉn considerare:
a. tipul constituţional;
b. semnele vitale;
c. examenul facial;
d. palparea contururilor osoase;
e. profilul facial.
2622. La examinarea funcţiilor se vor urmări:
a. depistarea unui sindrom respirator bucal;
b. fonaţia;
c. comportamentul limbii ỉn deglutiţia inconştientă;
d. fizionomia;
e. şanţurile faciale.
2623. Adenopatiile cervico-faciale care apar frecvent la copii sunt consecinţa
complicaţiilor unor:
a. afecţiuni buco-dentare din vecinătate;
b, afecţiuni infecţioase;
c. afecţiuni virale;
d. afecţiuni parazitare;
e. afecţiuni neurologice.
2624. Sulcusul gingival normal al adultului are în medie o profunzime de:
a. 0.8-1 mm;
b. 0.8-1.5 mm;
c. 1.5- 1.8 mm;
d. 1.5-2 mm;
e. 0.8-2 mm.
2625. Evidenţierea plăcii se face clinic prin vizualizare şi colorare cu substanţe
revelatoare de placă:
a. soluţie iod-iodurată;
b. albastru de metilen;
c. eritrozină;
d. chlorhexidină;
e. soluţii fluorescente.
2626. Există situaţii frecvent interpretate ca malocluzii, fiind absolut normale în
anumite etape ale dezvoltării:
a. Uşoara înghesuire din cursul erupţiei incisivilor;
b. Relaţia de clasa a III-a la nivelul primilor molari permanenţi înaintea pierderii
molarului secund temporar;