variante grile

A. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de baza
se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat
B. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga
dentinara
C. substituie dentina alterata
D. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturaţie coronara
E. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile accidentale
ale camerei pulpare
1399. Prepararea cavitatilor:
A. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale
frontalilor mandibulari
B. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale
molarilor si premolarilor
C. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a
molarilor si premolarilor
D. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe
suprafaţa vestibulara si orala
E. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al
dintilor frontali
1400. Primeri autogravanti:
A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare
B. gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta
C. lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut
D. elimina consecinţele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi
reziduali de demineralizare
E. cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa
1401. Principii in prepararea cavitatilor nomenclatura:
A. coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
C. jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
D. prin marginile cavitaţilor inţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externa a dintelui
E. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")
1402. Ce instrumentar este indicat pentru finisare :
A. Bizotatoare de prag gingival
B. Toporişti de smalţ
C. Freze fisură fără vârf şi tăietură transversală
D. Freze diamantate
E. Freze fisură cu tăietură transversală
1403. La ce materiale de obturaţie se indică bizotarea cavităţii :
A. Porţelan
B. Acrilat
C. Compozite
D. Silicat
E. Incrustaţii
1404. Unde converg prismele de smalţ :