Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi în ... - JSI.com

Sarcina ºi îngrijirile prenatale Sesiunea 5
În trimestrul al doilea:
• Creºterea abdomenului
• Femeia începe sã simtã miºcãrile fãtului
• Femeile se simt în general mai bine în aceastã perioadã
Ultimul trimestru:
• Uterul devine foarte mare ºi diversele pãrþi ale fãtului pot fi simþit prin palpare
• Fãtul devine viabil, capabil sã supravieþuiascã în afara corpului mamei
• Sânii sunt mai mari ºi pot începe sã producã lapte
• Urinare frecventã
• Mersul devine dificil, femeia se odihneºte mai greu
Modificãri generale
• Greutatea creºte constant în timpul sarcinii, cu aproximativ 1 kg/lunã pânã în luna a 7-a,
apoi cu aproximativ 0.5 kg/sãptãmânã pânã la naºtere.
• Organele de reproducere
o Uterul creºte începând din a ºasea sãptãmânã de sarcinã
o Secreþia (scurgerea) vaginalã devine mai abundentã în timpul sarcinii, în special spre
sfârºitul sarcinii. Este de culoare alb-gãlbuie sau transparentã.
• Sânii – se modificã încã de la începutul sarcinii, având rolul de a se pregãti pentru lactaþie
o Sânii se mãresc, se umflã, sunt mai sensibili, din primele sãptãmâni de sarcinã
o Areolele mamare (zona din jurul mameloanelor) se mãresc ºi se închid la culoare, venele
de pe sâni devin vizibile din primul trimestru de sarcinã
o Mameloanele (sfârcurile) se mãresc, devin mai tari; în sarcina mai avansatã poate apare
secreþia de colostru, care se scurge din sâni.
• Pielea
o Cloasma sau “masca graviditãþii” - pete maronii pe faþã, în special pe obraji ºi pe frunte
o O linie închisã la culoare pe mijlocul abdomenului sub ombilic (“linia neagrã”)
o Mici dilataþii ale vaselor de sânge pe corp ºi pe picioare (vase sparte).
• Aparatul circulator
o Ritmul cardiac creºte de la o medie de 70 bãtãi/minut la 80-90 bãtãi/minut iar volumul
de sânge creºte cu circa 30% pentru a pompa sânge suficient cãtre copil.
o Uterul mãrit de volum apasã asupra vaselor de sânge, ceea ce poate duce la umflarea
picioarelor ºi apariþia varicelor. Aceste simptome apar în special dupã-amiaza ºi atunci
când e cald ºi nu afecteazã copilul.
• Aparatul respirator
o Respiraþiile devin mai dese ºi mai profunde în timpul sarcinii, pentru a asigura oxigenul
necesar pentru mamã ºi copil.
o Respiraþia este mai dificilã (“lipsã de aer”) în special în ultima parte a sarcinii.
• Aparatul urinar
o Rinichii au o activitate crescutã în timpul sarcinii, filtrând mai mult sânge pentru mamã
ºi copil.
o Urinarea devine mai frecventã în timpul sarcinii (gravida face “pipi” des), mai ales în
primele ºi în ultimele sãptãmâni de sarcinã.
• Aparatul digestiv
o Greþurile (“rãul de dimineaþã”) apar la multe gravide, mai ales în primele luni de
sarcinã. Medicul poate face recomandãri pentru reducerea acestor simptome.
o Constipaþia apare frecvent, din cauzã cã uterul apasã pe intestine.
o Hemoroizii (mici umflãturi dureroase în jurul anusului, “la fund”), apar la multe gravide
ºi pot da o serie de simptome neplãcute (dureri, arsuri, mâncãrimi), iar uneori
sângereazã, mai ales atunci când femeia are ºi constipaþie. Medicul de familie poate
face o serie de recomandãri ºi poate prescrie tratamentul adecvat.
o Pirozisul (“arsurile”) apar mai ales în a doua jumãtate a sarcinii. Modificarea
alimentaþiei ºi a stilului de viaþã pot ameliora acest simptom neplãcut.
Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi
în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii
33