seria a treia, an V, nr. 3-4 martie-aprilie 2013 - Insemnari Iesene

George Grosz:
`nserarea calm\ dintr-un cer lini[tit, `mpr\[tiind p\mântului trudit
pacea ei blând\.
P\durea era plin\ de fugari, oameni din satele noas tre bombardate
ori solda]i din oastea du[man\. Aco lo, `n tufi[ele discrete,
amenin]area comun\ a vie]ii `i `nfr\]ea. Lipsa armelor le unea sufletul
[i le sporea curajul. Peste ei nimereau al]i oameni din patru -
Însemn\ri­ie[ene
lele noas tre, oameni cu pu[c\ [i granate, care pentru
un timp erau st\pâni absolu]i ai semenilor lor. ~n as -
emenea `mprejurare oribil\, orice `nclinare pervers\
`[i poate da frâu liber. Omorul este obligatoriu `n r\z -
boi [i ridicarea vie]ii altuia o datorie. Cum mai poate
distinge o psihologie rudimentar\ victimele sale? To]i
r\t\ci]ii `n uniform\ sunt prizonieri, iar ceilal]i spioni
[i soarta tuturora `ngroze[te. ~n grupuri de câte pa -
tru-cinci, e rau du[i `napoia frontului solda]i din regimentul
204. La vederea lor se sim]ea o mare mul]u -
mire. Când se apropiau de noi, oamenii aveau o `n -
f\]i[are de groa z\. Când ne adresam lor, tres\reau
ca trezi]i brusc din somn [i r\spundeau plini de res -
pect. Dup\ proba purt\rii, deveneau mai liberi, r\s -
pundeau precis la `n treb\ri [i erau prea ferici]i când li
se d\dea pâine. Mai târziu, solda]ii no[tri `ncepur\
s\-i comp\timeasc\.
– De, m\ neam]ule, [ti]i [i voi s\ fugi]i.
– R\u sunt cocârja]i uniia!
– Vai de capul lor, s\racii, parc\ ce-s de vin\ dân -
[ii. Merg [i ei.....dac-\i duce!
Pân\ `n cre[tetul dealului ne-a `ntov\r\[it pe drumurile
v\zduhului un aeroplan amic, cu un stegule]
fâifâind `n coad\. De sus, vedeam, privind spre apus,
un brâu ro[ r\mas pe urmele soarelui. Nourii, ca pa -
ra focului, construiau `ncet castele fantastice, cu pra -
gurile de rubin. Blocuri enorme de abur luminat, ro -
tindu-[i conturilor capricioase `n fa]a privirilor din ur -
ma soarelui, `[i tiveau cu aur marginile frizate, `nscriind
`n chipuri mute `n]elesuri nep\trunse. Nesfâr[ite
serii de nuan]e contopeau colorile una cu alta, spo -
rind fiin]a lumii cu nenum\rate apari]ii trec\toare.
Din v\zduh cobora r\coarea [i din p\mântul pârpâlit
o zi `ntreag\ se repezea `n obraz o boare c\ldu]\ de
aer. Mergeam alene cu gândul aiurea. Tabloul pa[nic,
alc\tuit din elemente banale, m\ uimea. ~nf\]i[area
lui simpl\ chema `n a min tire alte clipe din al]i ani [i
cu ele un decor `ntreg pentr-o al t\ via]\. R\sun\ `n
urechi ecoul traiului de odinioar\ [i se stâr neau `n
su flet p\reri de r\u. M-a[teptam s-aud t\l\nci pe drumuri
`nso]ind mugetul vacilor ce vin de la p\[une; ici
colo prin tufi[ele p\durii mi se p\rea c\ disting sune -
te de fluier, `nv\lurind t\cerea nop]ii ce se apropia. Tendin]ele
adormite `n suflete cercau s\ vie la iveal\, ca [i focul soarelui,
`ntors napoi spre bolt\ de prin cr\ p\turile p\mântului. {i, unde -
va, la o margine de lume, tainic [i dureros, suna un clopot plân -
g\tor, f\când s\ r\zbat\ pân\ la noi, pe coama sunetului blând,
cohorta spi ritelor misterioase. Mergeam `ncet de tot, ca la suitul
Din ciclul Fundal
Gr. T. Popa ∙ restituiri ∙ Gr. T. P
11