seria a treia, an V, nr. 3-4 martie-aprilie 2013 - Insemnari Iesene
seria a treia, an V, nr. 3-4 martie-aprilie 2013 - Insemnari Iesene
seria a treia, an V, nr. 3-4 martie-aprilie 2013 - Insemnari Iesene
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Primul dintre marile sale poeme de a -<br />
cest fel, bine primit de critica literar\, a<br />
fost În satul lui Sahia 2 , c\ruia i se adaug\,<br />
în acela[i <strong>an</strong>, poemul B\lcescu 3 , r\spl\tite<br />
cu Premiul de Stat pe <strong>an</strong>ul 1952. Construit<br />
pe dou\ pl<strong>an</strong>uri distincte dar convergente<br />
ideatic, în poetizarea faptelor,<br />
poemul î[i propune s\ înf\]i[eze, mai<br />
întâi cadrul istoric [i social al satului<br />
M\n\stirea, în care s-a n\scut scriitorul<br />
milit<strong>an</strong>t Al. Sahia („B\trân\ vatr\-i M\ -<br />
n\stirea [...] C-a fost întemeiat\ poa te<br />
/ Sub vod\ Basarab”), cu o via]\ obidi -<br />
t\ aici a ]\r<strong>an</strong>ilor în trecutul regim burghezo-mo[ieresc<br />
(„Munceai amarnic<br />
dând pe brânci/ [i iarna-n zdren]e te<br />
g\sea/ De n-aveai tu ce s\ m\nânci,/<br />
avea în schimb M\ria sa”), de toate a -<br />
cestea aflând acum când scriitorul vine<br />
în documentare la prospera gospod\ -<br />
rie colectiv\ („S\ v\d ce e în satul de<br />
acum”), vizit\ prilejuit\ de comemora -<br />
rea mor]ii scriitorului, devenit între timp<br />
academici<strong>an</strong> post-mortem („Spre chi -<br />
pul din bronz privesc t\cut,/ Gândin -<br />
du-m\ la <strong>an</strong>ii care-au trecut”). Realit\ -<br />
]ile socialismului sunt îns\ elocvente,<br />
via]a oamenilor din sat s-a schimbat<br />
radical având fel de fel de înlesniri teh -<br />
nice (Memorabil\ este scena discu]iilor<br />
]\r<strong>an</strong>ilor la baia comunal\, unde func -<br />
]ioneaz\ du[urile:„– Câte-s, m\?/ –<br />
Dou\sprezece! / – Cum e, m\?/ –Cald<br />
[i rece!”). Poetul, zice Eugen Negrici,<br />
„colecteaz\ toate acele date ale pre -<br />
zentului mirobol<strong>an</strong>t al satului unde s-a<br />
întemeiat de curând «Gospod\ria» [...]<br />
Partea milit<strong>an</strong>t agitatoric\ a poemului<br />
e echilibrat\ de cea idilic-encomiastic\.<br />
Se sl\ve[te prin toate mijloacele retoricii<br />
m<strong>an</strong>ipulatorii paradisul vie]ii în<br />
colectiv [i fericirea celor mul]i” 4 .<br />
Cel\lalt poem monumental, B\lcescu<br />
– construc]ie poematic\, de altfel bine org<strong>an</strong>izat\<br />
pe episoade evocatoare de istorie,<br />
într-un flux rapsodic de imagini/ta blouri<br />
viv<strong>an</strong>te ale revolu]iei de la 1948 în<br />
Principate [i în Tr<strong>an</strong>silvnia – este cople[it<br />
Însemn\ri ie[ene<br />
de un didacticism expres [i de o repre zen -<br />
tare schematic\ ideologiz<strong>an</strong>tz\ a istoriei,<br />
a[a cum era impus\ de tratatul lui Roller<br />
(Avram I<strong>an</strong>cu, bun\oar\, este o figur\ ne -<br />
gativ\, datorit\ na]ionalismului s\u m<strong>an</strong>ifest,<br />
în vreme ce Kossuth are meritele unui<br />
George Grosz:<br />
Vagabonzi<br />
vizionar autentic democrat:„Nu e drept (...)<br />
Se gânde[te I<strong>an</strong>cu. Vede/ c-a gre[it [i r\u<br />
îi pare [...] Aspru l-a privit B\lcescu/ pe<br />
fr\]ânul r\t\cit [...] – Kossuth î]i întinde<br />
mâna/ A rostit B\lcescu, iat\”). În cronica<br />
sa din Contempor<strong>an</strong>ul (<strong>nr</strong>.34 din 21 august<br />
1953), Mihu Dragomir era de p\rere<br />
c\ astfel „poemul lui Eugen Jebele<strong>an</strong>u este<br />
menit, prin evocarea figurii lui B\lcescu, s\<br />
joace un rol import<strong>an</strong>t în educa]ia patrio -<br />
tic\ a maselor, întrucât smulge trecutului, cu<br />
puterea artei, nepieritoare pagini de lupt\<br />
[...] Astfel chipul eroului devine un model<br />
de urmat, o for]\ ce r\scole[te con -<br />
[tiin]a cititorilor, insufl\ sentimen tele<br />
în\l ]\toare la lupta pentru înf\p tuirea<br />
ide alurilor lor de libertate [i fericire”.<br />
Eforturile acestea de a impune i de -<br />
ologia [i prin pura versificare a su -<br />
biectelor, nu au r\mas ner\spl\tite,<br />
E ugen Jebele<strong>an</strong>u bucurându-se de o -<br />
noruri, de la a fi ales membru corespondent<br />
al Academiei RPR, în 1955,<br />
la dobândirea titlului de Erou al Muncii<br />
Socialiste, în 1972.<br />
Poetul autentic î[i va veni în fire<br />
odat\ cu deschiderea produs\ în deceniul<br />
al [aptelea, dobândind o ]inuta a -<br />
ristocrat\ între scriitorii de marc\ ai<br />
momentului ([i a[a va r\mâne într-o a -<br />
ur\ de clasic în via]\, pân\ dup\ eve -<br />
nimentele din 1989) repudiindu-[i în -<br />
treag\ aceast\ produc]ie m<strong>an</strong>ufactu -<br />
rier\ din <strong>an</strong>ii epocii proletcultiste. E<br />
dovada elocvent\ a dep\[irii compromisurilor<br />
pentru a-[i redobândi con[ti -<br />
in ]a integr\ a creatorului de art\, au -<br />
tentic. Numai c\ trecutul nu trebuie<br />
nici [ters cu buretele, nici uitat, nici e -<br />
ludat, atâta vreme cât el face partre din<br />
istoria ]\rii, [i a contribuit subst<strong>an</strong>]ial<br />
la formarea, în fapt la deformarea<br />
mentalit\]ii unor întregi genera]ii de<br />
tineri, crescu]i în dogmatica partinic\<br />
a <strong>an</strong>ilor de imediat dup\ r\zboi.<br />
1<br />
Io<strong>an</strong>a Dunea, Literatura reideologi -<br />
z\rii. 1957-1964. Poezia. Editura Tracus<br />
Arte, Bucue[ti, 2012, p. 111-115<br />
2<br />
Eugen Jebele<strong>an</strong>u, În satul lui Sahia.<br />
ESPLA, Bucure[ti, 19562<br />
3<br />
Eugen Jebele<strong>an</strong>u, B\lcescu, ESPLA, Bucure[ti,<br />
1952. reluat în Biblioteca pentru to]i,<br />
Bu cure[ti, 1955<br />
4<br />
Eugen Negrici, Literatura român\ sub co -<br />
munism. Poezia (I). Editura Funda]iei PRO,<br />
Bucure[ti, 2003, p. 66<br />
ochiul <strong>an</strong>ticarului · ochiul <strong>an</strong>t<br />
93