seria a treia, an V, nr. 3-4 martie-aprilie 2013 - Insemnari Iesene

controverse ∙ controverse ∙ co
George Grosz:
Scandal
liul s\u suprem, procurându-i „bucurii intime”.
E de în]eles de ce Doctrina substan -
]ei, tratatul s\u filosofic, va fi depus la Bi -
blioteca Vaticanului iar romanele „substan -
]ialiste”, în]elegând fluxul de autentici tate
diferit de tr\irismul eliadesc, încalc\ gra -
ni ]ele consacrate ale genului. Arta, ca for -
m\ a cunoa[terii, se deschide translite ra rului.
Utopia lui Camil urm\re[te un des tin
de culturalizare pe axa devenirii. Ca noocrat,
el e convins c\ stârpirea r\ului e po -
sibil\ prin „autoritatea istoric\ a noocra ]i -
ei”. Muncitorii intelectuali, impunând ordinea
noocrat\, vor conduce lumea, consfin]ind
„cea din urm\ revolu]ie”, credea
orgoliosul scriitor, extinzând programul
no ocratic („o noocra]ie concret\ [i politi -
c\”) la scar\ planetar\.
Vehemen]a programatic\ mascheaz\,
îns\, inconsecven]ele omului. Dezorientat,
isteric, catastrofic (cum îl încondeiaz\ M.
Sebastian în Jurnal), Camil a fost fluctuant
[i în prieteniile sale, afirm\, cu probe fragi -
le, M. Iov\nel, într-o „monografie ideolo -
gic\”, consacrat\ „evreului improbabil”
(6, 206). Cel mai bun prieten al lui M. Sebastian
(acesta, deloc „ovrei” în spirit, de
care se sim]ea „cel mai aproape literar”) e
denun]at de tân\rul critic ca un „antisemit
autentic” (6, 204), ceea ce pune, nejustifi -
cat, sub semnul întreb\rii, o „prietenie re -
al\, recunoscut\” (v. Note zilnice). Pa radoxal,
etichetat ca filosemit, „vândut” e -
vreimii, de c\tre cei de la Universul, el de -
vine, astfel, victima de lux a jargonului an -
tisemit, doar pe baza unor observa]ii pri -
vind „esen]ialismul rasial”, de[i, se [tie, nu
s-a putut „desface” din prieteniile evre -
ie[ti. Dac\ ipostaza antisemitismului, discutabil\,
poate fi sus]inut\ sau contestat\
cu egal\ fervoare, o alt\ prejudecat\ pare
mai greu de dislocat. Ar fi vorba despre
omul Camil, ezitant, r\v\[it, neîncrez\tor,
în pofida aparen]ei infaibilit\]ii, complexat
(purtând cicatricile unei copil\rii „ascun -
se”), izolat, r\bufnind orgolios, oscilant în
dispozi]iuni suflete[ti (inclusiv sentimenta -
le), configurând un portret pe care Marian
50
Însemn\ri ie[ene