seria a treia, an V, nr. 3-4 martie-aprilie 2013 - Insemnari Iesene

meseria de a citi · meseria de a
mai mult decât jum\tate; fiindc\, dup\
multe chibzuin]e în familie, am v\zut c\
nu eram destul de bine a[eza]i [i ne-am
hot\rât s\ ne a[ez\m mai bine; anume:
În salon, odaie de dormit; în odaia de dor -
mit, sofragerie; în biurou, salonul; în so -
fragerie, odaia servitorilor; în odaia ser vi -
torilor, buc\t\rie, [i-n buc\t\rie, biuroul…
Textul geam\n cu De închiriat este Ca -
ut cas\…; aici vocea auctorial\ este perso -
nificat\ într-un ins cu biografie, iar meca -
nismul fiind acela[i, al concuren]ei dintre
bine [i mai bine, adic\ dintre real [i ideal
(iluzie), este matematic previzibil ca mai bi -
nele (idealul) s\ fie situat în trecut; casa
mult visat\ este cea puternic p\strat\ în
amintire, casa copil\riei; autorul o evoc\
în trei ilustrate textuale cuprinzând, pe
rând, ambain]a, înf\]i[area de ansamblu [i
interiorul: Iat-o cât e de luminoas\! Bun
[i neuitat ad\post! E casa lui Hagi Ilie
lumân\rarul, de la Sf. Gheorghe din Plo -
ie[ti, unde am stat atâta vreme cu chirie
pân\ s\-mi completez studiile [i s\-mi
ob]in diploma de patru clase primare la
[coala domneasc\. Cu cât mijesc ochii
mai tare, cu atât b\trâna mea prietin\
a pare mai limpede între cei patru salcâmi
venerabili…Iat\ [i luiliecii…Au înflorit
a doua oar\ – semn de toamn\ lung\…
Imi trimet de departe florile albe mirosul
lor onest. S\ ne apropiem bini[or [i
s\ intr\m în gr\dina care parc\ n-are
fund. Gr\dina asta – s-o vezi noaptea pe
lun\! Atunci s\-i m\nânci discret pru ne -
le brum\rii. Iat\ ce frumuse]e de prune.
Dar gutuile…Si perele astea de iarn\…
Astea se m\nânc\ tocma-n postul Pa[ -
telui. Si vi]a, uite ce înc\rcat\ e!
Dup\ care urmneaz\ vederea casei din
exterior:
Uita]i-v\ departe pân\-n ulucile cari
d-abia se z\resc colo jos. Toat\ câmpia a -
ceasta plin\ de b\l\rii uria[e e curtea ca -
selor. Nu sim]i]i cum miroase a b\l\ rie
r\scoapt\ de soare? Gr\dina de al\ turi
e vestit\ pentru vi[inele ei turce[ti. Gar -
du-l po]i s\ri u[or, dar trebuie mare b\ -
ga re de seam\, nu cumva s\ sim]\ st\ -
pânul: alearg\ foarte iute [i are un bici,
care arde ca focul; e mai r\u dac\ te a -
junge cu sfârcul când vrei s\ sari gard-na -
poi. Ia uita]i-v\ acuma la cas\. Ce mân -
dru se ]uguiaz\ acoperi[ul cu [in dril\,
îmbr\cat spre miaz\noapte cu mu[chi
verde moale [i purtând în vârfu-I un urcior
sm\l]uit care sclipe[te în soare. Ce
mare [i stufoas\ a crescut urechelni]a!
Iat\ dasupra gârliciului, din care izvo -
r\[te a[a potrivit\ r\coare, pridvorul larg.
{i, în fine, interiorul:
Dar ia s\ sui]i numai, dup\ mine, ce -
le nou\ trepte pân\-n pridvor. Vede]i cât
de frumos se ]ine pe stâlpii lui bondoci
de stejar cioplit! Ce cuminte ad\pos te[ -
te de b\t\ile ar[i]ei [i apelor cerului! S\
trecem acum din pridvor în sal\. Ce lar -
g\ înc\pere! Colea, la dreapta, dou\ od\i;
dincoace, la stânga, alte dou\. La des -
George Grosz:
chiz\tura ferestrelor se vede cât de groa -
se sunt zidurile. Pe firida uneia din ele,
[ed f\r\ primejdie [ase borcane respec -
tabile de mur\turi. Ce zice]i de sobe?
Cu ce dignitate magistral\ stau, proas -
p\t v\ruite, la locurile lor, gata s\ pre zi -
deze o dezbatere, într-una din [edin]ele
lungilor nop]i de iarn\! Si iat\ cum, a -
l\turea de perete, protectorul nebiruit,
departe de ferestre [i de u[i, se odihnesc
paturile copiilor, cu fa]a c\tre lumina
vetrei [i cu c\p\tâiul sub icoane…
Fa]\ de acest întreit reper, toate celelalte
oferte ale c\ror imagini mijlocitorul
re alului, misitul variantelor lui adev\rate,
le schimb\ între ele ca într-un panopti -
cum, p\lesc, cum p\le[te, în toat\ opera lui
Caragiale, adev\rul în compara]ie cu ilu -
zia; care prime[te, de data aceasta, consisten]a
amintirii, prim semnal c\ trecutul
domne[te pe acest t\râm.
La restaurant
66
Însemn\ri ie[ene