seria a treia, an V, nr. 3-4 martie-aprilie 2013 - Insemnari Iesene

eminescologicale ∙ eminescol
84
George Grosz:
Descindere
me… t\t\r\[ti de boieri de a lui Alexandru Vod\” 6 , zice ironic
E minescu. El remarc\ [i alt\ „ciud\]enie”: la 1407, Alexandru
cel Bun d\ un a[ez\mânt din care rezult\ c\ negustorii importau
postav din Lemberg, pe[te din Br\ila, cai [i vite albe din Podolia:
„ce-or fi aducând ei oare din Cetatea Alb\? Poate corturi t\ t\ -
r\[ti? Ei aduc din Cetatea Alb\ stofe cusute cu fir de aur, stofe de
m\tas\ [i vinuri din Grecia, pe care prozaicul a[ez\mânt le nu -
me[te cvas grecesc. Erau luxo[i t\tarii din Basarabia.” {i, du p\
alte argumente, poetul conchide: „Hotinul-nord extrem, Chi liagura
Dun\rii, Cetatea Alb\-gura Nistrului [i tot teritoriul dintre
li niile ce le-am putea trage între ele a fost al nostru [i este de drept
al nostru [i ast\zi, c\ci nu nou\ ni s-a luat, nu cu noi s-au b\tut
ru[ii, nu p\mântul nostru l-au putut ceda turcii. / {tim prea bine
c\ diploma]ii sunt iste]i întru prefacerea drept\]ii în terfeloage
f\r\ valoare. Dar t\ria unui popor mic a stat totdauna în drept.”
Dreptul este cheia studiului Basarabia [i Eminescu face o de -
monstra]ie f\r\ cusur, unic\ în literatura de specialitate. Sus]i n\ -
to rii pseudo-dreptului rusesc asupra Basarabiei ar fi procedat mai
firesc dac\ nu ar fi recurs la mistific\ri precum aceea cu „se mi -
s\lbaticii de sub corturi”: „Oare nu-i era mai u[or la inim\ d-lui
X, sau cititorului rus a lui «Le Nord», dac\ afacerea se regula în -
tre noi [i renun]am la dreptul nostru de bun\ voie? Nu-i p\rea
mai bine dac\ t\ceam molcom [i jucam dup\ cum ni se cânta?
/ Sigur c\ da. / De aceea, oricât de slab ar fi dreptul lipsit de ar -
me [i de putere, el e tot mai tare decât nedreptatea, tot mai tare
decât neadev\rul. / Cu un cuvânt t\tarii d-lui X [i ai lui Rumian -
]of (a c\rui nume d. X îl citeaz\ f\r\ cuvânt, pentru c\ acest ge -
ne ral n-a sus]inut niciodat\ de a fi eliberat Moldova de sub t\tari,
ci din contra el a dat Moldovei, pe lâng\ proprietatea [i posesiunea
lini[tit\ a Basarabiei [i a Hotinului), acei t\tari n-au trecere,
ci sunt pure inven]iuni pentru a arunca praf în ochii Eu ropei,
ne[tiutoare de lucrurile noastre de la Dun\re. / Acest pe tic
de p\mânt pe care «Le Nord» ar voi s\-l sacrific\m prieteniei
noastre cu Rusia nu are pentru noi nici un echivalent în lume.
El însemneaz\ misiunea noastr\ istoric\, t\ria noastr\.” 7
Aceast\ norm\ a dreptului, precizeaz\ Eminescu, a fost dintotdeauna
calea regal\ a istoriei române[ti. Pe vremea intr\rii
lui Mahomed în }ara Româneasc\ împotriva lui Vlad }epe[, sârbul
Constantin Mihalovicz de Ostrovi]a, aflat în Bucure[ti, m\r -
turisea c\ opinia general\ în Balcani era c\ „oricine s-ar r\zboi
cu românii, chiar s\-i înving\, numai pagub\ are. Aceasta-i foar -
te natural, pentru c\ românii nu sunt popor cuceritor, de aceea
[i ap\r\ ce-i al lor cu înd\r\tnicie, pentru c\ ce au cu drept au
[i al lor este.” 8 Turcii în[i[i îi sf\tuiau pe sultani s\ nu fac\ r\zboi
cu românii, dat fiind c\ r\zboaiele cu ei n-aduc nici un folos, „ci
pier numai o mul]ime de turci în zadar”. Eminescu re]ine replica
sultanului (Sbiór pisarzów polskich, sec. II, tom. V, Warszawa,
1828): „Pân\ când românii st\pânesc Chilia [i Cetatea-Alb\, iar
ungurii Belgradul sârbesc, pân\ atunci nu vom putea birui pe
cre[tini!” [i r\spunsul lui Eminescu: „Pe cât\ vreme Basarabia
este în mâinile noastre, Rusia nu va putea cuceri Orientul. /
C\ci, dup\ cât d\m noi cu socoteala din ciudatele teorii a frontierelor
naturale, a barierelor ostile de învins [i a victoriilor repurtate
la Cahul [i Ismail, cam asta este inten]ia puternicului
nostru vecin.”
{i nu se în[ela.
Eminescu dedic\ fiec\rui veac din istoria Basarabiei câte un
capitol. Colportarea numelui Basarabia nu s-a pus decât în vremea
lui Mircea cel B\trân, pentru ca s\ revin\, în dreptul for]ei,
abia la 1812. În vremea lui {tefan cel Mare, Imperiul Otoman
atinsese culmea puterii sale [i ]elul sultanilor de a st\pâni cet\]ile
de la Marea Neagr\, drept condi]ie a biruin]ei asupra cre[tinilor,
s-a împlinit: „De aceea trebuie s-o spunem de pe acum c\, oricât
de viteaz s\ fi fost b\trânul domn al Moldovei, oricât de puternic
s\ fi fost pentru vremea lui, în care alte state cu întindere de
zece ori mai mare erau mai slabe decât Moldova, contra Turciei
Însemn\ri ie[ene