seria a treia, an V, nr. 5 mai 2013 - Insemnari Iesene

Gr. T. Popa ∙ restituiri ∙ Gr. T. P
8
Paul Gore (Gr. T. Popa)
Subt impresia focului (4)
Istoriile literare române[ti nu consemneaz\ nici un prozator cu numele de Paul Gore. {i, cu
toate acestea, el a existat, ba chiar a l\sat o oper\ beletristic\ `ndeajuns de consistent\, tip\rit\
`ntre 1936 [i 1940 `n paginile revistei ~nsemn\ri ie[ene [i, din p\cate, r\mas\ acolo pân\ `n
zilele noastre. Ne-am propus, `ncepând cu primul num\r din ianuarie 2013, s\ restituim pu -
blicului cititor o parte din schi]ele [i povestirile acestui prozator ignorat de istoriile literaturii, pe
numele s\u ade v\rat Gr. T. Popa.
Trecând de dou\ ori prin noroiul unui pârâia[ sec\tuit `n fier -
bin]eala verii, ne `ngr\m\dir\m `ntr-o v\g\un\. Solda]i [i o fi]eri
ne strânser\m unii `n al]ii ca puii sub o arip\ de clo[c\. Ne sprijineam
cu t\lpile de trunchiul copacilor, g\sind c\-i foarte bi ne
`n pozi]ia asta de-o defini]ie geometric\ anevoioas\. Fluieratul
prelung, `naintemerg\tor exploziilor, umplea sufletul de nelini[te.
Sc\p\rarea scânteietoare din vale alepia [i mai mult pe oameni
`nde ei, f\r\ `ntrebare de grad.
– Hei, istoria dracului, exclam\ `ntr-un timp colonelul; trebuie
s\ aib\ reperat\ [oseaua.
– De n-or fi având [i telefoane pe dind\r\tul frontului, b\nui
aghiotantul.
Vâjâiturile se `ndesir\ [i treceau drept pe deasupra crestei
noastre, aproape r\zând-o. Dar dup\ un timp tirul se lungi. Pro -
iectilele mergeau pe dealurile din fa]\, `i luminau fruntea aco pe -
rit\ de fagi [i r\mânea ecoul, care izbea aerul `n toate v\g\unile.
Mai urmar\ câteva `mpu[c\turi pe Teh\rae [i dup\ aceea totul
se lini[ti.
Forfotul mul]imii se stinse `ncet, `ncet. Iarba `nrourat\, prelin -
g`nd pe obrazurile asudate pic\turi furi[e, cuprinse `ntre firele ei
capete obosite. Bolnavii de pe coast\, umezi]i de r\coarea nop -
]ii, se-ncalzir\ de trupuri molatice [i n\s\deau un iz crud de li -
cheni st\tu]i. Din respirarea uria[\ a nop]ii str\b\tea `n mine o
tremurare a nop]ii [i alunga somnul greoi. T\cerea adânc\ a oamenilor
l\sa s\ se `n]eleag\ mai bine armonia naturii `n susur
ne `ntrerupt [i alt\ fa]\ a vie]ii se v\di mai clar acum.
Pe marginile [oselei, sentinele dese muiau tihnit câte-un mototol
de umbr\, abia gâcit la lumina stelelor, ie[ite dintre nourii
rari. Culmile brodate cu zim]urile n\zuroase ale p\durii, l\sau
`n tre ele o dung\ de cer pe care-[i t\iau uneori drumuri, u[oare
ca visul, huhurezi cu pana moale. Uneori s-auzea pierzându-se
departe huietul vreunui strig\t de noapte, c\te-un fâsâit printre
frunze, câte-un umblet ferit prin prundi[.
Din coasta dealului se auzea cum [opte[te printre pietre un
izvor singuratic [i glasul lui se-nml\dia felurit printre col]urile de
stânc\, `mbr\când r\sunet nou cu fiecare
strop r\vinit din adânc. {i cizmele senti ne -
lelor l\sau mereu tropote-n drum, lene[e,
nehot\râte, de-]i p\reau c-aproape pier [i
iar abia s-aud. Licuricii, ici [i colo, r\spândeau
lumini vii, sporind taina `ntunericului;
uneori se mai auzea câte un hor\it ca un str\-
nut de cal, iar nem\rginirea p\rea c\ fredo -
neaz\ o armonie discret\. Jucau `n aer pl\smuiri
misterioase, trecând pe la urechi r\s -
frângeri dintr-un zumzet nedeslu[it. Ur m\ -
ream din ochi stele c\z\toare, de pe ur ma
c\rora c\ mai r\m`n `n v\zduh dungi de
pulbere aurie. Cing\toarea lui Orion clipia sbughindu-[i focul
printre gene de haos [i mai jos peste-un popor de stele umilite
se sb\tea Sirius, muncindu-[i focul unei vie]i ce se num\r\ `n ani
cu milioanele.
P\truns de r\coarea nop]ii, `mi mutai locul cu b\gare de
seam\, s\ nu calc pe trupurile a[ternute la p\mânt. Adormise
fi ecare cum se nimerise, [i gr\mezile de oameni, printre stânci,
sporeau sdroburile ivite de sub mu[chi. Formele umane `[i tip\ -
riser\ `n patul de verdea]\, urma lor, complicând c\r\rile `n plimbarea
c\r\bu[ilor.
Eram nedumerit [i trist. Sim]iam c\ sufer\ oamenii [i moti -
ve le suferin]ei nu-mi ap\reau str\lucite. Imaginam un spirit vast,
ceva cu `ntindere neoprit\ [i care privea de la distan]\ mare. E -
sen]a lui pur\ `l smulgea motivelor trec\toare [i-i d\dea putin]a
aprecierii dintr-o dat\ a temelor opuse. ~n fa]a lui cercet\toare se
ar\tau preten]iile sângeroase [i cerea fiecare o judecat\ dreap t\.
„Eu reprezint ordinea [i progresul, amenin]ate in fiin]a lor”...
„Eu sunt contra impil\rii”.
„Eu vreau sa troneze dreptatea”...
„Eu sus]in, la temelia existen]ei, libertatea”...
„Eu vreau dezrobirea fra]ilor”...
„Eu...d\râmarea reac]iunei”...
„Eu...distrugerea imperialismului”...
„Eu...libertatea m\rilor”...
„desarmarea”...„republica”...„Eu”, „eu”, „eu”!...
{i norodul glasurilor [optite misterios `n ureche sporia indefinit,
contopindu-se `ntr-un tonabea z\psit, mai mult o boare
intim\ a sufletului `n nelini[te, `nt\rit\ de rarile acorduri scoase
din dunga frunzelor, plimbate-n adieri discrete. {i toate credin -
]e le mari p\reau a scobor` din dep\rt\ri eterate, unde se n\scuse -
r\ pure. Dar [oaptelor tainice urmau `nf\]i[\ri vaporoase, stelniri
de lumin\ boreal\, ca niste n\frame agitate-n infinit, printre constela]ii.
{i la fosforescen]a lor deslu[eam vag câmpuri nesfâr[ite
de sacrificiu, `ntinderi mari de suferin]\, renun]\ri mi raculoase
pentru...ideal. Se trezi `n suflet viu, imaginea unor br\zd\turi
­Însemn\ri­ie[ene