seria a treia, an V, nr. 5 mai 2013 - Insemnari Iesene

S\ vedem ce e cu cea de a do -
ua g\selni]\. Într-un loc, Iosi pes cu
face urm\toarea remarc\:„Nicolae
Iorga este cel care a remarcat
un act de la regele Ungariei chiar
din acest an, 1377, unde se amin -
te[te b\t\lia def\[urat\ „«in terra
Bozorabie supra rip pam fluvii Da -
nubii quondam contra Godon [i.
e. Radou], fra trem Layko de ea -
dem, fortissimum nostrum adver -
sarium»” 13 . În realitate, este vor ba
de cu totul altceva. Iorga, mai în -
tâi, [i Gh. Br\tianu, mai pe ur m\,
aveau s\ consulte dou\ cronici ita -
liene, în care este evocat un conflict
dintre regele Ungariei, Ludo -
vic I de Anjou, [i „bulgarii necre -
dincio[i” 14 . {i de data aceasta, Io -
si pescu este atât de distrat, încât
nici nu observ\, sau mai degrab\
pur [i simplu nu a avut de unde s\
[tie c\, chiar dac\ Iorga inter pre -
teaz\ for]at documentul respectiv
unguresc, în sensul c\ a ces ta ar vi -
za }ara Româneasc\ [i pe voievodul
Radu, el ]ine s\ su blinieze for -
mula „cette appellation de Bessa -
ra bie – qui est unique chez les Hon grois – pour la Valachie” 15 .
Deci, nici urm\ de Ba sarabia pruto-nistrean\.
A[adar, niciunul din cele dou\ argumente de „relevan]\ ex cep -
]ional\ pentru chestiunea începuturilor Basarabiei” pruto-nis tre -
ne nu numai c\ nu are leg\tur\ cu ea, dar nici m\car nu face
a luzie la ea. Dar Iosipescu nu crede a[a, el, dimpotriv\, este convins
c\ orice m\rturie istoric\ este valabil\ nu pentru con]inutul
ei intrinsec, ci numai pentru ce poate scoate din ea unul sau al -
tul. Descoperirea pe care a f\cut-o el, cu adev\rat fantastic\, realizat\
cu mijloacele pe care le-am v\zut mai sus, este c\ Ba sarabia
s-ar fi aflat în componen]a }\rii Române[ti vreo dou\ sute
de ani, poate cu excep]ia unei perioade foarte scurte, cât la Chilia
[i în Cetatea Alb\ au st\pânit pârc\labii lui {tefan cel Mare. Astfel,
Iosipescu este sigur c\ a f\cut o demonstra]ie istoric\ magistral\
[i c\ de acum încolo oricine va mai încerca s\ vorbeasc\
despre Basarabia, va trebui s\ porneasc\ obligatoriu de la ea.
Dar, de[i este convins c\ astfel a rezolvat definitiv problema
originii numelui Basarabia, el nu s-a oprit aici. Pentru a-[i încununa
opera, a mers mult mai departe, încercînd s\ demonstreze
c\ de fapt domnii munteni au st\pânit nu doar extremi tatea su -
Însemn\ri ie[ene
O alt\ hart\ a Poloniei [i Ungariei deSebastianMünster,
în care Valahia, Moldova [i Basarabia sunt prezentate izolat una de alta
dic\ a Basarabiei, un teritoriu limitat în ju rul Chiliei, cum credeau
Iorga [i al]i istorici de pe vre mea lui, ci toat\ jum\tatea sudic\ a
întregii Mol dove, de o parte [i de alta a Prutului, „de la Nis -
tru la mun]i”, zice el, ceea ce ar trebui s\ însem ne, probabil,
teritoriul de la sud de linia ce leag\ Ti ghina cu Bac\ul, deoarece
o idee oa recum ase m\n\toare a mai bântuit pe vremuri istoriografia
noas tr\. E drept c\ aici demonstra]ia medievistului nostru
este mult prea încâlcit\ pentru ca citito rul s\ se poat\ dumiri de
unde por ne[te [i unde vrea s\ ajung\, dar înv\]atul î[i vine sie[i
în ajutor cu trimiteri la ni[te scrieri de-ale sale mai vechi. Cât de
puternice sunt argumentele folosite pentru aceast\ demonstra]ie
o arat\ de ex. referirea la satul Ol teni din sudul Moldovei, care
e luat de autor, la modul serios, drept dovad\ peremptorie c\
oltenii din }ara Româneasc\ ar fi colonizat acest teritoriu pe
timpul primi lor domni munteni, sau victoria despotului dobrogean
Dobrotici asupra principelui t\t\ resc Dimitrie 16 , când despre
evenimentul respectiv nu se [tie ni mic sigur, iar cuno[tin]ele
noastre despre aceste persoane se re - duc la câteva frânturi de
informa]ie confuz\. Ceea ce lipse[te afir- ma]iilor de acest fel, cu
care ne-am întâlnit în istoriografia noas tr\ nu numai o dat\ 17 ,
eminesco-
71