seria a treia, an V, nr. 5 mai 2013 - Insemnari Iesene

împreun\ cu Adeodatus [i Alypius de Sfân -
tul Ambrozie în catedrala din Mediolanum.
Scrierile lui Augustin din aceast\ perioad\
conduc la ideea c\ el nu mai afla deza m\ -
gire în filosofie, ci în propriul eu. Este motivul
principal al convertirii atâta vreme cât
Jean Baptiste Greuze:
Însemn\ri ie[ene
el accept\, acum, solu]ia dublei autorit\]i:
autoritatea anterioar\ în timp (Cristos) [i
autoritatea anterioar\ în ordinea realit\]ii
(ra]iunea). Dac\ e s\ fim corec]i, trebuie s\
spunem c\ Augustin nu a deosebit nicioda -
t\ foarte clar filosofia de teologie, poate [i
Tân\r\
pentru c\ platonismul (la care se adaug\
situa]ia oniric\) a contribuit decisiv la convertirea
sa.
Augustin se întoarce în Africa. La Ostia
moare Monica [i, ca un târziu omagiu, Augustin
va scrie c\ Dumnezeu „vorbe[te prin
inima femeilor sfinte” [i în visele lor. Când
a murit (28 august 430; avea 76 de ani),
nu a l\sat vreun testament pentru c\, spu -
ne Possidius, „acest om al lui Dumne zeu
nu poseda nimic” dintre acelea care pot
s\ nu fie posedate 11 .
Vorbele unui poet [i le-a ales ca epitaf,
poet pe care Possidius nu-l nume[te: „C\ -
l\torule, vrei s\ [tii dac\ dup\ moarte poetul
tr\ie[te? Când tu cite[ti (aceste rân -
duri) eu sunt acela care vorbe[te, iar cuvintele
tale sunt vorbele mele”. Iar abatele Pe -
tit ne spune despre Lucillius cum c\ îi scrie
lui Leontid despre ultimele clipe din via]a
lui Augustin (Scrisoarea XXXI): episcopul
a cerut s\ fie l\sat singur [i Lucillius î[i a -
minte[te: „A sosit momentul suprem când
ochii i s-au în\l]at, plini de speran]\, pentru
a privi înc\ o dat\ cerul. Am c\zut în ge -
nunchi, unindu-ne rug\ciunea cu a lui. Când
ne-am ridicat, eram cu to]ii orfani” 12 .
1 Julien Green, Fratele Francisc, Editura [ti -
in]ific\, Bucure[ti, 1995, p. 154. Semnificativ
este visul pe care Lincoln l-a avut în ajunul mor] ii
sale (Ibidem, p. 155).
2
Jacques Le Goff, Imaginarul medieval,
Edi tura Meridiane, Bucure[ti, 1991, pp. 388-391.
3
Ibidem, p. 390.
4
Augustin, Confesiuni, III, XI, 19, Editura
Humanitas, Bucure[ti, 1998, p. 150.
5
Ibidem.
6
Ibidem, VI, XI, 18.
7
Louis Bertrand, Saint Augustin, Fayard,
Paris, 1913, p. 120.
8
E. Portalié, art. „Augustin (Saint)”, în Dictionnaire
de Théologie Catholique, Tome Premier,
Deuxième Partie, Librairie Letouzey et
Ane, Paris, 1931, col. 2273.
9
Henry Chadwick, Augustin, Editura Humanitas,
Bucure[ti, 1998, p. 43.
10
Augustin, Confesiuni, VIII, XII, 29.
11
Possidius, Vie de Saint Augustin, Librai rie
De Louis Vivès, Éditeur, Paris, 1872, pp. 24-25.
12
L'Abbé Petit, L'esprit et le Coeur de S.
Augustin, L. Lefort, Lille, 1845, pp. 183-191.
cave canem · cave canem · cav
27