seria a treia, an V, nr. 5 mai 2013 - Insemnari Iesene

ursa ideilor economice · burs
structurilor de gândire [i cunoa[tere, a a -
sem\n\rilor [i deosebirilor lor, a metodelor
lor de descoperire [i inven]ie [i a crite -
riilor lor de adev\r [i validitate; [i, mai presus
de toate, st\pânirea principiilor lor e -
sen]iale (...), iat\ ce-l înal]\ pe om în plan
intelectual. Iat\ ce-l ridic\ pân\ la puterea
de a contempla tiparele – fie ele permanen -
te ori schimb\toare, îngropate în vârtejul
de tr\iri ori impuse acestuia –, pe care fi -
losofii au considerat-o cel mai înalt atribut
al omului.” (Puterea ideilor, Humanitas,
Bucure[ti, 2012, p. 301). Prin urmare,
înapoi la sufluri, la arhetipuri.
La fel, ne putem întreba ce determin\
mi[carea sistemelor economice? Cum se
explic\ succesiunea de regimuri economi -
ce în timp [i diversitatea lor în spa]iu? Pu -
tem împ\r]i numeroasele opinii pe acest
subiect în dou\ mari categorii: una care ex -
plic\ evolu]ia economico-social\ prin tr-un
factor unic [i privilegiat, cealalt\ – printr-un
ansamblu de elemente diverse. În primul
caz, discut\m despre teorii mo niste, adesea
deterministe, în cel de-al doilea despre
teorii pluraliste, sau „posibiliste”.
1. Teorii moniste
Mai mul]i autori au invocat factori de
ordin geografic, de pild\ Montesquieu, cu
teoria sa privind climatul, germanul Jurgen
Ratzel acum 120 de ani, Paul Krugman [i
Robert Kaplan, economist, respectiv geo -
politician americani contemporani, sau istoricul
belgian Jean Pirenne, care distinge
între popoare maritime, individualiste [i li -
berale [i popoare continentale, autoritare
[i sociale. Mi[carea ideilor, pe de o parte,
progresul tehnologic, pe de alta, sunt îns\
factorii cel mai des avansa]i ca responsa -
bili de dinamica sistemelor economice. Te -
zele cele mai faimoase, în acest sens, a par -
]in lui Max Weber [i Karl Marx.
Pentru marele sociolog german Max
Weber, spiritul capitalismului [i dezvoltarea
acestui sistem trebuie puse în leg\tur\ cu a-
pari]ia [i difuziunea religiei reformate. La -
icizarea ideii de predestinare ce st\ la ba za
Jean Baptiste Greuze:
religiei protestante avea s\-i determine pe
oameni s\ vad\ în reu[ita material\ concretizarea
unei voin]e divine. Pe de alt\ parte,
refugiul în munc\ constituia un derivativ
al angoasei provocate de o religie des -
tul de dur\. În fine, austeritatea, valoriza mai
Femeie [ezând
curând economisirea decât consumul, favorizând
acumularea de capital. Pentru pu -
ritanul protestant, spre deosebire de catoli
cul medieval, bog\]ia nu este condam na -
bil\ decât dac\ ea e risipit\ într-o via]\ de
p\cat. Ceea ce pentru Weber reprezenta
36
Însemn\ri ie[ene