seria a treia, an V, nr. 5 mai 2013 - Insemnari Iesene

44
Jean Baptiste Greuze:
Benjamin Franklin
parcursul primului volum prin pronumele
noi – se rupe progresiv, în locul s\u insta -
lându-se îndoiala [i confuzia. În a doua par -
te a trilogiei, Dovada, gemelitatea sufer\
de disperare [i disjunc]ie, fiecare din fra]i
tr\ind separat, închis în propria sa po ves -
te, astfel c\ avem dou\ istorisiri conduse
succesiv de el-ul unuia [i al celuilalt. În fi -
ne, cu A treia minciun\, reg\sim un simu -
lacru de reunificare monovalent\, care succede
modului de eterogenitate discursiv\
vi zând reprezentarea denun]ului fracturii
identit\]ii personale visate ca un ideal de
continuitate. Dar acest dublu subiectiv spre
care ne îndrept\m, acest eu al instan]ei e -
nun]iative î[i contrazice „misiunea“ sacr\,
de unitate identificatoare, dat fiind c\ sfâr -
[itul ne arunc\ într-un echivoc absolut [i
ne las\ plini de întreb\ri despre ra]iunile
[i mecanismele jocului fic]ional.
Aceast\ fractalitate proiectat\ în exterior
este, în fond, materializarea rupturii fi -
in]ei dezr\d\cinate, care caut\ s\ se recon -
stituie din toate puterile sale (vezi acel noi
ini]ial), dar care este obligat\ s\-[i recu noas -
c\ e[ecul (sintetizat de acel eu mutilat, castrat
al dublului s\u, la sfâr[itul trilogiei).
Pentru Agota Kristof, nu exist\ ie[ire din
singur\tate. Privirea celuilalt, dinamica ce -
luilalt Eu nu a func]ionat în cazul s\u. Spa -
]iul s\u lingvistic urmeaz\ îndeaproape
a ceast\ „economie de r\zboi“:
A[a se face c\, la vârsta de dou\zeci [i
unu de ani, la sosirea mea în Elve]ia [i
cu totul întâmpl\tor într-un ora[ unde se
vorbea franceza, am înfruntat o limb\
complet necunoscut\ mie. Atunci a înce -
put o lupt\ pentru cucerirea acestei limbi,
o lupt\ lung\ [i înver[unat\ care va du -
ra toat\ via]a mea. Vorbesc franceza de
peste treizeci de ani, o scriu de dou\zeci
de ani, dar tot nu o cunosc. Nu o vor besc
f\r\ gre[eli [i nu o pot scrie decât cu ajutorul
unor dic]ionare frecvent consulta -
te. Din acest motiv consider limba fran -
cez\ o limb\ du[man\. Mai exist\ un mo -
tiv, mult mai grav: aceast\ limb\ este pe
cale s\-mi ucid\ limba matern\. 6
Însemn\ri ie[ene