seria a treia, an V, nr. 5 mai 2013 - Insemnari Iesene

More documents

Recommendations

Info

ti gioa se ale meritelor unei artiste verita bi - le, care a reu[it s\ se exprime într-un mod original prin intermediul unui limbaj plastic recu noscut pentru dificultatea sa, res - pectiv cel al tapiseriei. Semne, noduri [i împletituri Privind retrospectiv spre primele lu cr\ri ale Constantinei Dumitru, vom putea observa cu u[urin]\ c\ acestea ilustreaz\ o scurt\, dar distinct\ [i intens\ incursiune în terito riul tematic [i stilistic al figurativului descriptiv, pigmentat cu accente ex presioniste, concretizat\ în tapiserii (pu]ine la num\r) în care ap\ reau chipuri de voie vozi [i domni]e [i a c\ror atmosfer\ gene - ral\ emana un lirism cu ecou de legend\. Foarte curând dup\ aceea, artista a în]eles c\ adev\rata sa voca]ie nu era lega t\ de a bilitatea de a scrie pove[ti între ramele gherghefului cu ajuto rul firelor de tort, ci de a compune imagini cu o puternic\ în c\r c\tur\ simbolic\, în m\sur\ s\ capaci teze simultan sensibilitatea, dar [i ra]iu nea privitorului, trans mi ]ându-i aces - tuia un me saj complex [i nu doar o simpl\ stare de încân ta re vizual\. Momentul trecerii la aceast\ no - u\ a bor dare a venit în contextul u - nui stagiu practic desf\[urat la sfâr - [itul anului IV de fa cultate la M\ n\s - tirea Putna, ocazie cu ca re a avut po - sibilitatea s\ studieze cu a ten ]ie bro - deriile medievale aflate în acel l\ca[ de cult. Revela]ia pe care a a vut-o nu a determinat îns\ trecerea de la o compozi]ia narativ\ la cea cu carac ter no]ional-simbo lic, în contextul c\ruia e - rau vehiculate în sem ne ori reprezent\ri m e - taforice pre cum cru cea, pomul vie]ii, orga timpului, ari pa angelic\ etc., acest a vatar stilistic având alte resorturi, ce ]ineau la vremea respectiv\ de redes cope ri rea propriei structuri interioare pe fondul unui ti par artistic asu mat, dar mai cu seam\ pre des ti - nat, a c\ rui maturizare devenise inerent\. Ceea ce s-a schimbat cu adev\ rat a tunci pornind de la observarea manierei în care au fost lucrate broderiile medievale româ - ne[ti a fost tehnica de execu]ie, pe care Constantina Dumitru a diversificat-o continuu de-a lungul anilor, ad\ugându-i mici, dar deloc lipsite de importan]\ inova]ii per - sonale. A[adar, înc\ din anii de facultate, artista a apelat la stilul clasic de ]esere a ta - piseriei doar pentru a ob]ine suportul de desf\[urare, câmpul de lucru, cum se spu - ne, în rest conturând, nuan]ând [i relie - fând desenul exclusiv prin anumite moduri proprii de a lega [i împleti firele, scopul ur m\rit fiind acela de a ajun ge la o maxim\ flexibilitate a feluritelor tipuri de pas utili zate, astfel încât acestea s\ co respund\ perfect fiec\rui gen de expresie secven ]ia l\ [i fiec\rei necesit\]i com pozi]ionale de mai mare anvergur\. Tot din acea perioad\ dateaz\ [i adop ta rea fibrei de sisal (o plant\ textil\ cultiva t\ în regiunile tropicale) ca unic material de lucru, fapt care a dus [i la definirea u nor formule coloristice minimale, impuse, pe de o parte, de num\rul limitat de nuan ]e specifice firului folosit (alb impur, auriu, maroniu), iar pe de al - t\ parte de op]iunea ferm\ pentru sobrietate [i rafinament cromatic împins la extrem. Alegerile de acest gen ale Constantinei Dumitru s-au dovedit a fi cât se poate de inspira - te, ea re u[ind s\ ob]in\ în majorita - tea ta pi seriilor sale efec te stilistice de mare fine]e, f\r\ a apela la inter - ven]ii cu varii culori, ci îmbog\]ind de senul prin reinventarea continu\ a mo du lui de împletire, prin amplasarea neuzual\ a a[a-zi[ilor drugi de diver se dimensiuni [i consisten]e, precum [i prin aplicarea unor fire tangente la ]es\tur\, care imit\ o ve ge ta]ie fragil\, dar plin\ de vitalitate [i expansiv\ în acela[i timp. „Preludiu marin” (2 x 1,5 metri), „Nostalgie” (3 x 1,8 me tri), „Votiv\” (2,50 x 2,40 metri) sunt doar trei dintre lucr\rile care exceleaz\ atât în ce ea ce prive[te multitudinea artificiilor tehnice relevante din punct de vedere expresiv, cât [i varietatea simbolurilor introduse în textura discursului plastic. pensula şi dalta · pensula şi da Însemn\riie[ene 39
pensula şi dalta · pensula şi da 40 În alte tapiserii, probându-[i din nou in - ventivitatea debordant\, Con stantina Du - mitru experimenteaz\ noi modalit\]i de lu cru: urzeli f\r\ gherghef din unu, dou\ sau trei fi re, peste care intervine împletitu - ra propriu-zis\ („Modula]ie”, 2,5 x 1,5 metri); împletituri din [ase sau opt fire cu - sute între ele pozi]ionate vertical („Meandre”, 3,5 x 1 metri); noduri multiple („Os - moz\”, 2,15 x 1,55 metri); benzi împle - tite din fibr\ brut\ de sisal cu zone lucrate în stilul covoarelor persane („Altarul soa - re lui”, 2,50 x 1,25 metri) etc. O categorie cu totul special\ de lucr\ri o constituie miniaturile textile, în conce pe - rea [i execu]ia c\rora artista etaleaz\ ace - ea[i capacitate de inovare continu\ [i ace - ea[i fantezie exuberant\. În „De-ale bunicii”, de exemplu, un vechi fier de c\lcat cu c\rbuni este ornat într-o manier\ compozi - ]ional\ u[or vetust\, dar nostalgic-bi ne f\ - c\toare cu flori din fibr\ de sisal, iar în „Ex - pansiune”, pe lâng\ materialul textil ine - rent întâlnim nuci, mere, diverse flori, castane [i chiar un dovleac, pentru ca în „Cro - codinozaur” sisalul [i o crengu]\ ciudat con - torsionat\ s\ dea na[tere împreu n\ u nei for - me ce aminte[te de o reptil\ pre istoric\. De un timp încoace, Constantina Dumitru a început s\ introduc\ lemnul (natur, de cire[, având o cromatic\ perfect armonizat\ cu tonurile sisalului) în „re]etarul” compozi]iilor sale, în unele dintre acestea noul material devenind chiar dominant în raport cu fibra vegetal\ brut\ sau toars\. A[a stau lucrurile în cazul pieselor intitula te „Regele [i regina” [i „Fereastr\”. Apro po de fereastr\, artista este autoarea unei întregi serii de crea]ii care poart\ titluri deri vate din acest cuvânt ori compuse cu a ju - torul lui, lucr\ri realizate în diverse teh nici, de regul\ mixte. Alc\ tu - ind un ciclu amplu [i coerent din punct de vedere tematic [i stilistic, aceste tapiserii sunt inspirate atât din construc]ia [i ornamenta]iile ferestre lor caselor ]\r\ne[ti din diverse zone ale ]\rii, cât [i din cele ale altarelor unor m\ n\stiri, elementele speci- Însemn\riie[ene
Page 1 and 2: seria a treia, an V, nr. 5 mai 2
Page 3 and 4: Ar fi posibil un proces al tr\d\rii
Page 5 and 6: f\r\ s\ fie nimic [tirbit din armon
Page 7 and 8: de pe turla Pantocratorului s\ poat
Page 9 and 10: Jean Baptiste Greuze: re r\sturnat\
Page 11 and 12: lungi cât meridianele, `ncingând
Page 13 and 14: - M\ doctore, `n astfel de `mprejur
Page 15 and 16: Jean Baptiste Greuze: noa[te. {i at
Page 17 and 18: Lâng\ gardul celei dint\i gr\dini
Page 19 and 20: unor mai[tri, toat\ cultu ra unor e
Page 21 and 22: solemn - orgile mor]ii: e-un semn d
Page 23 and 24: Jean Baptiste Greuze: Fata cu bonet
Page 25 and 26: Jean Baptiste Greuze: Ghemul
Page 27 and 28: cave canem · cave canem · cav s-a
Page 29 and 30: cave canem · cave canem · cav Jea
Page 31 and 32: mişcarea ideilor · mişcarea id 2
Page 33 and 34: mişcarea ideilor · mişcarea id J
Page 35 and 36: mişcarea ideilor · mişcarea id J
Page 37 and 38: ursa ideilor economice · burs 34 T
Page 39 and 40: ursa ideilor economice · burs stru
Page 41: pensula şi dalta · pensula şi da
Page 45 and 46: 42 Simona Modreanu Spa]iul sinelui
Page 47 and 48: 44 Jean Baptiste Greuze: Benjamin F
Page 49 and 50: controverse ∙ controverse ∙ co
Page 57 and 58: pe margini de carti - · pe margini
Page 59 and 60: pe margini de carti - · pe margini
Page 61 and 62: meseria de a citi · meseria de a 5
Page 63 and 64: meseria de a citi · meseria de a J
Page 65 and 66: meseria de a citi · meseria de a t
Page 71 and 72: eminescologicale ∙ eminescol 68 I
Page 73 and 74: eminescologicale ∙ eminescol 70 o
Page 75 and 76: eminescologicale ∙ eminescol 72 s
Page 77 and 78: eminescologicale ∙ eminescol 74 T
Page 79 and 80: eminescologicale ∙ eminescol 76 N
Page 81 and 82: eminescologicale ∙ eminescol 78 o
Page 83 and 84: eminescologicale ∙ eminescol 80 v
Page 85 and 86: ochiul anticarului · ochiul ant 82
Page 87 and 88: ochiul anticarului · ochiul ant Je
Page 89 and 90: ziceri · ziceri · ziceri · zicer
Page 91: LEI 10 ISSN: 1221-3241

seria a treia, an V, nr. 5 mai 2013 - Insemnari Iesene

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?