seria a treia, an V, nr. 5 mai 2013 - Insemnari Iesene

Lâng\ gardul celei dint\i gr\dini ie[ise `nainte o feti[oar\ ca
de [aptesprezece ani, cu un smoc de vâsdoage [i busuioc `n mâ -
n\. Avea pe dinainte o pestelc\ ]esut\ `n dame, cu fioncule] nesigur
pe un p\r cu piept\n\tur\ [i mânecile bluzei scurte pân\
la cot. Un amestec de haine [i de deprinderi variate izbea priviri -
le de la `nceput. Când ne-am apropiat, `ntinse florile.
– Bini a] vinit s\n\to[.
– Bine v-am g\sit, feti]o.
Apoi se amestec\ `ndrasne] cu lumea regimentului. R\spundea
desghe]at [i avea o privire ve[ted\. Ochii erau frumo[i, `n -
tuneca]i [i t\inuitori; obrajii `nc\ tineri, pecetlui]i cu petele
expe rien]ei precoce [i ni[te vârci sub pleoape, sinilii [infior\toare.
Se f\cu un popas. {irurile lungi ale regimentului se f\r\mi]ar\
`n cete numeroase; mul]imea pestri]\ se ]esu `n uniformitatea
o[tirii, dând o `nf\]i[are vesel\, [i pornir\ spovedaniile [i isco di -
rile. Se vorbea tare, se vorbea de to]i odat\; se murmura `n ma -
s\. Ici-colo se auzea câte un glas mai tare dominând o clip\ [i
pierzându-se apoi ca o stiobâlcâitur\ `ntr-o cascad\, care vâjâe
mereu. Se-nvârtiau oamenii `n jurul nostru, `nnodau câte-o fraz\
[i apoi t\ceau, cu mul]\mirea `n]elegerii neexprimat\. Unii a veau
lacrimi `n ochi; o b\trân\ `ngenunchie greoi [i s\rut\ p\mântul.
Copiii netezeau câte un strat de pu[c\ luciu, cu o sfial\ de parc\
s-ar fi atins de foc. {i svoana graiului ne`ncetat umplea v\zduhul.
– {i zi, s-au purtat r\u?
– Parc\ li eram slugi.
– V-au pr\dat? Au luat tot?
– Asta ca asta, da ni f\cu [i arga] [i roghi.
~n alte grupe se f\cea haz; istoriseau unii [i ceilal]i se zbuciumau
bucuro[i. La o margine erau vreo trei femei [i fata cu florile.
~mprejur, un m\nunchi de solda]i cu c\[tile r\sucite `n toate fe -
lu rile, ]inându-se-n tov\r\[ie de dup\ gât, [uguiau f\r\ m\sur\.
– D-apoi c\ s\ nu te fi dus odat\ pe s\pt\mân\... spunea fa -
ta str`mbând buzele, c-odat\ venea jandarmul.
– I-auz a dracului di [oachi] c` s` pricep!... Ei, da la asta nu-i
n evoie [` gr\ie[ti...
Vre-o trei `ncepur\ un râs cleios ghiontindu-se din coate. U -
nul scuip\ cu vitez\ printre din]i, ca dup\ o ]igar\, [i, dând casca
mai peste ochi, se uit\ h\iti[ la fat\. Apoi zise:
– Ei da noi s` chiam` c` s`ntem alia]...tot un reghiment; [i f\cu
din ochi.
A[ezat pe un pietroi rotunzit, colonelul `[i scoase casca [i cu
o batist\ mototolit\ `[i freca de n\dejde un `nceput de chelie, pe
unde str\luceau pic\turi ca lacrima vi]ei.
– {i ce f\cea]i voi când erau aici? Ce mânca]i?
– Ni gr\m\dem mai mul]i `ntr-un loc, zise o b\bu]\, ori mai
fugem prin p\duri..., da’ la urm` tot la casili naostri trebuie s` vi -
nim. Pi celi tineri li mai duceu aici la o cas`, c\ cic\ trebuie s` li
Însemn\ri­ie[ene
Jean Baptiste Greuze:
Feti]\ bosumflat\
vad`, [i opre pi c`ti una..., da’ altminteri nu li f\ce nimic, nu li
schingiuie, nu li b\te... asta nu...
– Vez’, c` amu ni sp\rieu c` o murit to] a no[tri..., ziceu c` s-o
ispr\vit România,...c` nu mai este Românie...
– Dar când au trebuit s\ fug\, nu v-au furat de prin cas\?
– Nu s` afl` m\mucu]`; [-o luat ziua bun` [` spune unu c` nu
cumva s` culegem popu[oii ori s` str`ngem f`nu, c` pisti dou\ s\p -
t\mâni vin iar`...
Colonelul strâmb\ din n\ri [i `ncepu s\-[i suceasc\ mustea]a
ca un priboi.
– Hei, istoria dracuilui, mai trag n\dejde! N-ave]i team\ m\ -
tu [o..., pe cealalt\ lume de-acuma.
– D’apui d\, m\mucu]`, eu [tiu!...
– Hei, ... p\i ce [tii tu, se–nfurie colonelul [i cu ochii spre noi,
cu un aer de mare dezgust:
– Ramolit\ bab\!
Gr. T. Popa ∙ restituiri ∙ Gr. T. P
15