anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

104 V. IONESCU ŞIŞEŞTI ŞI COLAB.soIuri cernoziOlnice (cernoziomoid lutos la Moara-Suceava, cernoziomputernic levigat nisipo-argilos la Aldeşti-Secuieni şi cernoziOln castaniulubos la Valu-Iui-TraiIal1).Din punct de vedere al temperaturilor lnedii lunare, anii au fostrelativ nonnah cu excepţia anulUii 1974 la Şapcă verde - CLuj care aavut ternperaturile medii lunare mai coborîte cu lnai mult de 2° înperioada aprilie - iulie.Ca precipitaţii, anii de experimentare pe ansamblul reţelei experiInentaleau fost lTIai ploioşi decît normala, ceea ce are importanţă îninterpretarea rezultatelor obţinute.VARIANTE EXPERIMENTALE REALIZATE. Cele 12 variante i1'igate,respectiv cele 6 variante pentru recoltările înainte de lnaturitatede la cele două experienţe s-ar fi putut realiza în totalitate nun1ai încondiţiile de secetă prelungită care ar fi permis ca ulniditatea dinsol, ca lnedie ponderată pe adîncimile de umezire stabilite, să scadăpînă la toate cele 3 plafoane IninÎ1ne prevăzute. In realitate, datoritărezervelor de apă din sol la desprimăvărare şi a preioipitaţiilor surveniteîn cursul vegetaţiei, uD1iditatea nu a scăzut în nici un an la nici uncîmp experiInental la plafonul lninim de 30 0 / 0 lUA pe adîncilnea de0,6 m. Acest fapt constituie o importantă concluzie a studiului întreprins.Rezultă deci că în experienţa nI'. 1 (cu plafoane minÎlne de umiditate)s-au realizat nUlTIai plafoanele de 50 0 / 0 şi 70 0 / 0 lUA iar în perioadelen1ai ploioase u111iditatea nu a scăzut nici sub 70 % lUA, realizînclu-sede fapt doar acest plafon lninim.In experienţa nI'. 2 (adînciInea de ulnezire) s-au realizat în totalitatevariantele cu adîncimea cea Inai mică ele umezire, adică 0,4 m. InschirTIb, adîncimile mai mari, 0,7 m şi n1ai ales 1,0 ITI nu s-au realizatîn toţi anii, datorită cantităţi10r n1ai mari de precipitaţii care au alilnentatrezerva de apă din sol pe adîncimi lnai lnari.REZULTATE EXPERIMENTALE OBŢINUTE. In tabelul 1 se prezintăo sinteză a rezultatelor obţ,inute în experientele cu regim de irigarela cartof în perioada 1971-1974, în condiţiile unor ani, în general,mai pl'Oioşi decît media.Rezultate la cartoful pentru consum, de townnă-iarnă. In condiţiide irigare, producţiile cele mai lnari înregistrate în culturile experimentaleau fost de 450~557 q/ha, iar producţiile lnedii de 388-430 q/ha.În varianta neirigat, producţiile au oscilat între limitele de 235 şi502 q/ha, iar sporurile maxiIne obţinute prin irigare au variat între 80şi 190 q/ha.Cele n1ai ln'ari producţii s-au obţinut la Şapcă verde - Cluj atit inirigat cît şi în neirigat, iar cele In3i mici la Pruteţ Iaşi unde însăs-au înregistrat cele lnai mari sporuri prin irigare.Numărul de udări a fost în general redus, cel 111Ult 4 udări, deasemenea nonnele de irigaţie care ,au 'variat intre 250 şi 1 600 111 3 /11a.Indicele de eficienţă a valoriîicării apei de irigaţie a variat între7,3 kg/n1: J apă la Moara - Suceava şi 17,8 kgh11 3 la Pruteţ --- Iaşi, valorilecrescînd de la zonele n1ai urnede şi răcoroase spre zonele rnaiuscate şi mai calde.