anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 111Numărul de udări a fost redus la ambele dmpuri, nedepăşind cifra3, datorită perioadei scurte, de ,vegetaţie şi însemnătăţii deqsebitepe care a avut...o provizia de apă din sol la desprinlăvărare în şatisfacereanevoilor de apă ,ale culturii. Normele de irigaţie au fost qe asemenea,reduse, de 350-600 Jn 3 jha l,a Slobozia Moară şi, de320~9DOm3/ha la Valu-Iui-Traian.Indicii de valorifioare a apei de irigaţie au avut valori mijlocii,7,9-8 kg tuberculi/m 3 apă de irigaţie.Din datele experimentale obţinute a reieşit că' la Slobozia Moarăschema optimă de plafoane este de 50-700/0 lUA, îhregistrîndu-sescăderide recoltă în cazul schemelor de 50~50% lUA; 70-700/0 lUA şi70-500/ 0 lUA (tabelul 4).La Valu-lui~Traian a' rezultat clar că schen1a 50~500/0 lUA nueste favorabilă' şi că schemele: 70-:--500/0 IVA, ,50---'-70n/ o luA' 'şi70~700/0 IUA as.igură niveluri de producţie.apro~piate, în an,ii inaiplo:­ieşi evidenţiindu-seschen1a 50---700/0 lUA. .' . . .' '"Ca adîncimi de umezire, atît la Slobozia Moară cît şi la ValU:~lui­Traian nu s-au înregistrat. diferenţe de producţie semnificative întrevariantele cu 0,4 m şi cu 0,7 ·m.CONCLUZII ŞI RECOMANDARI PENTRU PRODUCŢIE." (1) Oartofula devenit, odată cu extinderea. 'agriculturii irigate în România,cultură irigată prin excelenţă în toate zonele irigabile. (2) Producţiileîn condiţii de irigare variază între 200 şi 559 q/ha în funcţie de zonăşi seopuri de cultură,'cele !TIai mari producţii obţinîndu-se în zona pă-:­durilor de fag la cartoful ,pentru consum de toamnă-iarnă, iar cele maiscăzute în zona pădurilor de stejar pentru consum extratimpuriu. (3)MăriInea sporurilor obţinute prin irigare variază de asemenea. cu zonaşi scopul de cultură: cele mai mari (160-260 qjha) la cartoful pentruconsum de vară în stepă, la oartoful pentru consum de toamnă-iarnă însilvostepă şi lacartof·ul pentru consum timpuriu în stepă; mijlocii(80-100 qjha) la cartoful pentru consumul deto3Jmnă-iarnăîn zona pădurilorde fag, la cartoful pentrucofisurn de vară în zona pădurilor destejar;mici (sub 70 qjha) la cartoful extratiInpuriu .(4). Mărimea optimă aplafonului 'minim de umiditate subc:are ulTIiditatea din sol nu trebuie săscadă depinde nu numai de textura solului ci şi de faza de vegetaţie aplantei de cartof, precum şi de condiţiile climatice (mniditatea din solşi temperatura aerului). (5) Diferenţierea plafonului minÎ1n de umiditatepe fazele de ,vegetaţie determină, aproape în toate cazurile, sporireaproducţiei de tuberculi în comparaţie cu menţinerea aceluiaşiplafon minim de umiditate de la răsărit pînă la recoltare, precum şireduceJ"ea oonsumului de apă de irigaţie. (6) Valorile plafoanelor minimede umiditate care alternează în cursul perioadei de vegetaţie sînt:50D/ O şi 700/0 din intervalul umidităţii accesibile. Plafonul de 500/0 lUAînseamnă udări cu norme maiil11!arişi la intervale nTai distanţate, adicăun acces mai mare al aerului în sol, iar plafonul de 700/0 lUA înseamnăudări cu norme mai mici şi la intervale mai apropiate, adică un accesmai redus al aerului în sol. (7) Adîncimile. mai mici de umezire cu