anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

ORGANIZAHEA PHODUCŢIEI PENTRU CONSUM ]53rar în condiţiile din ţara noastră. In această situatie, trebuie consideratdrept criteriu care imprimă caracterul de specializare al fermei, pondereaeconomică ceq mai mare pe care o reprezintă una din plantele cultivateîn ferma respectivă. Astfel, de exemplu, într-o fermă de 800in care cartoful se cultiv,\ pe 200 ha, iar restul de suprafaţă c:ote ocupatăde grîu, orzoaică sau trifoi, ponderea cea mai mare 1:evine culturiicartofului, deoarece întrunc.',;te 800 ele coefi (200 ha X 4 = 800) şio valoare a producţiei de cea. 4 milioane Ici. In acest caz, ferma respectivătrebuie considerată ,,~pecia1izată în cartof", deoarece grîul, orzoaicaşi trifoiul, cultivate în rotaţie, sînt subordonate cartofului, pentru a-icrea condiţii optiIne de producţie. Important este ca ferma pe total rotatiesă realizeze de echivalare stabiliti prin DecretulnI': 145/1974.'In prezent, cultura cartofului, in toate cooperativele agricole deproducţie, este amplasată in cadrul fermelor vegetclle mixte. In acesteferme, aproape in toate judeţ.ele, cu excepţia celor cu concentrare n1arca suprafeţelor de cartof, ponderea economiCe} a producţiei de cartof estefoarte mică, din cauza dispersării suprafeţei. Drept urmare, cultura car·­tofului este neglijată, iar p~'oducţia obţinuUi este mică şi neeconOITlică.Ţinînd seama de considerentele de mai sus, organizarea producţieide cartof în fern1c şi dimensiunea melrirnii fermelor trebuie să fie c1iferite,în funcţie de zona şi unitatea in care se CUltivtl cartoful, de scopulproducţiei, de posibilităţile de aplicare a tehnologiilor n10derne etc. Ţinîndseama ele aceste considerente, ~:e fac următoarele propuneri privindmiirimea fermelor specializate în producerea cartofului pentru consum:1. In bazinele pentru cultura cartofului extratimpuriu şi timpuriu,cartoful pentru consum extratimpuriu şi timpuriu urmeaz[l să fie arI1·-plasat în ferrnele intrînd in rotaţie cu sp2ciile de legume elirlferma respectivă. fermei în acest caz este de 100-150 ha, incare cartoful ocup:t cea. 50 ha. In aceleaşi bazine, in cadrul sistemelormari de irigaţii, producerea de cartof pentru consum timpuriu se poateorganiza şi în asolamente de cimp, în ferrile în care cartoful singur OCU}xî.cca. 100 ha.2. In bazinele cu cartof pentru consun1 de toamnă-iarnă se organi-·:·~ează ferme ~'pecicl1izate in care cartoful in rotaţie de 3-··-4 ani cualte culturi - ocup6. 150--200 ha.3. Pentru producerea materiei prime destinate industriei de spirt--­amidon şi prelucrare, suprafaţa cultiva.tă cu cartof este de 200--250 ha,in rotaţie de 2-4 ani, in cadrul fermelor specializate.4. Suprafata cultivatel cu cartof în fermele specializate pentru pro-·ducerea şi înmulţirea cartofului de sămînţă este de 120-150 ha, in rotaţiede 3-4 ani.Dimensionarea fermelor se face de lta caz la caz, funcţie de aso-­lamentul adoptat pentru fiecare fermă specializată, cu respectarea pn>vederilorDecretului nI'. 145/1974.In uniUiţilc cu suprafaţa de teren arabil mai redusă, nu se pot 01'-­ganiza ferme specializate. In acest caz toată unitatea este specializatăpentru cultura cartofului, dacă suprafaţa cultivată cu cartof este de di­111ensiunile arătate mai sus şi reprezintă ponderea economică.