11.07.2015 Views

anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

SOIURI NOI DE CARTOF 47La cartoful timpuriu, cdlitatea producţiei este în strînsă <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţăşi cu conţinutul în substanţă uscată (tabelul 4). Un conţinut <strong>de</strong>substanţă uscată mare <strong>de</strong>notă principii activi în tuberculi şi gust bun.Tuberculii cu un conţinut <strong>de</strong> substanţă uscată mic sînt apătaşi şi augustul fad.In condiţii <strong>de</strong> cultură irigată (Valu lui Traian), conţinutul în substanţăuscată este mai mic <strong>de</strong>cît în condiţii <strong>de</strong> cultură neirigată. Astfel,soiul Ostara la epoca 1 <strong>de</strong> recoltare realizează la neirigat 17,300/0 S.V.în timp ce la irigat numai 16,14 0 / 0 S.U. Cea lTIai mare diferenţă <strong>de</strong> substanţ[luscată între neirigat şi irigat la epoca 1 <strong>de</strong> recoltare, <strong>de</strong> 2,020/ 0S.U., se constată la soiul Bintje. Diferenţele <strong>de</strong> substanţă uscată întrecele două sisteme sînt n1ai mari la celelalte epoci <strong>de</strong> recoltare.In cadrul aceluiaşi sistem <strong>de</strong> cultivare conţinutul în substanţă uscatăla epoca 1 <strong>de</strong> recoltare variază în funcţie <strong>de</strong> soi. In condiţii <strong>de</strong>neirigClre la epocCl 1 <strong>de</strong> recoltare, conţinutul cel mai redus <strong>de</strong> substClnţăuscată s-a înregistrat la soiul Jaerla (14,8'-1 0/ 0 S.U.), iar cel lTIai mare lasoiul Bintje (18,49 0 / 0 S.U.). In condiţii <strong>de</strong> irigare cel lTIai mic conţinut<strong>de</strong> substanţă uscată s-a înregistrat la soiul Alcmaria (14,47 0/ 0 S.U.), iarcel mai mare la soiul Bintje (17,03 0 / 0 ), Dintre soiurile verificate se evi<strong>de</strong>nţiazăîn conţinut <strong>de</strong> substanţă uscată, la prima epocă <strong>de</strong> recoltare,atît în condiţii <strong>de</strong> neirigare cît şi la irigat: Bintje, Ostara, Vivaks, Cadora,Oldina şi Astilla.CONCLUZII. (1). Soiurile Oldina şi Cadora au oapaoitatea <strong>de</strong> formaretimpurie a recoltei <strong>de</strong> tuberculi, înregdstrînd la prima epocă <strong>de</strong>recaHare în ani cu condiţii c1im'atiJoe favorabi!le acestor soiuri, sporuri<strong>de</strong> producţie semnifieatJve faţă <strong>de</strong> martor. (2). Greutatea mledie a unuitubercul <strong>de</strong> 37,2 g şi respectiv 32,4 g înregistrată la prima epocă <strong>de</strong>recoltare, atestă pretabilit:a:tea acestor soiuri <strong>pentru</strong> obţineerea U11I8Î recolteti:mpurii, (3). Soiul Calma, caracterizat prin tuberculi miari la primarecolltare şi producţie ce <strong>de</strong>păşeşte uneori martorul, prezintă importanţăca material iniţial în lucrările <strong>de</strong> ameliorare. (4). OaJ.itatea culiJnJară, apreciatăprin prisma conţinutului mare <strong>de</strong> substanţă uscată al tuberculilror,s--a dovedit mai bună la soiurile: Bintje, Ostara, Cadora şi 01dina.YIELD FORMATION DYNAMICS AND QUALITY OF SOMEEARLY POTATO VARIETIESSUMMARYComparative trials including 12 early and medium early potato varieties(Rumanian and iram abroad) in three years 0973-1975) were carried an. Theaim of the experiments was ta <strong>de</strong>tect a variety of a better tuberisation precocitythan the check variety Os1.a1'a; the most suitable vaI'iety 'Nas Oldina yieldingvery well at the end of May and beginning oi June (statistically superior taOstara).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!