46 S. MUREŞAN ŞI I. NEGUŢIiar în 1975 la 23 iunie. A doua si a treia reeoItare s-au făcut la intervale <strong>de</strong>10 zile după reeoItarea anterioară. Capacitatea <strong>de</strong> producţie a soiului s-a stabilitprin efectuarea unei reeoltări la maturitate.Rezultatele obţinute au fost calculate şi interpretate prin metoda <strong>de</strong> analizăa varianţei. Calitatea producţiei s-a apreciat în funcţie <strong>de</strong> mărimea medie aunui tubercul la recoltare şi conţinutul în substanţă uscată al tuberculilor.REZULTATE OBŢINUTE. Rezultatele au <strong>de</strong>monstrat că soiul martorOstara are însuşirea <strong>de</strong> a forma timpuriu tuberculi. La Braşovîn cultură neirigată în <strong>de</strong>curs <strong>de</strong> 60 zile <strong>de</strong> la plantare, a realizat producţii<strong>de</strong> : 116 q/ha în anul 1973, 108 q/ha în 1974 şi 48 q/ha în 1975.Intre soiurile timpurii verificate în dinalnică, cOlnparativ cu soiulmartor 08tara, sub aspect productiv s-a evi<strong>de</strong>nţiat în anul 1974 soiulOldina, care în prima epocă <strong>de</strong> recoltare a realizat un spor <strong>de</strong> producţiedistinct semnificativ <strong>de</strong> 530/0, iar în anul 1973 un spor <strong>de</strong> 50/ 0(tabelul 1). De asemenea, s-a lnai evi<strong>de</strong>nţiat soiul ColIno, atît în primaepocă <strong>de</strong> recoltare cît şi în urrnătoarele, care însă din cauza sensibilităţiila rîia neagră nu poate fi promovat. Acest soi prezintă importanţăînsă <strong>pentru</strong> lucrările <strong>de</strong> ameliorare, un<strong>de</strong> poate fi folosit ca genitorîn ve<strong>de</strong>rea transmiterii caracterului pozitiv <strong>de</strong> acumulare tirnpurie aproducţiei.La maturitate soiul lnartor Ostara a realizat producţii cuprinse între239 q/ha în anul 1975 şi 391 q/ha în anul 1974. COlnparativ cu soiulOstara, soiul Jaerla a realizat sporuri <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> 470/0 în anul1973, 750/0 în anul 1974 şi 200/0 în anul 1975. Sporurile <strong>de</strong> producţierealizate sînt asigurate statistic.In condiţii <strong>de</strong> irigare la Staţiunea <strong>de</strong> Cercetări <strong>pentru</strong> Culturi IrigateVialu-lui-Traian, la prima epocă <strong>de</strong> recoltare (calendar:istic ultima<strong>de</strong>cadă a lunii luai) la soiul martor Ostara (tabelul 2) s-a obţinut o producţ.ie<strong>de</strong> 90 q/ha în anul 1973, 57 q/ha în anul 1974 şi 77 q/ha în anul1975. Faţă <strong>de</strong> aceste producţii, soiul Oldina, în anul 1974, a realizat unspor foarte semnificativ <strong>de</strong> 530/0. In ceilalţi doi ani producţiile nu sîntsemnificative.Recoltarea la maturitate scoate în evi<strong>de</strong>nţă sporurile <strong>de</strong> producţieale soiurilor J aerla şi Vivaks în condiţii <strong>de</strong> cultură irigată. Astfel în ceitrei ani <strong>de</strong> experimentare, soiul J aerla <strong>de</strong>păşeşte în producţie soiulmartor Ostara cu sporuri cuprinse între 30/0 în anul 1973 şi, 300/0 înanul 1974.Calitatea p1"oducţiei. In tabelul 3 se prezintă greutatea medie aunui tubercul pe cele trei epoci <strong>de</strong> recoltare. In condiţiile <strong>de</strong> la Braşov,la recoltarea I, cea mai mare greutate medie a unui tubercul, în mediepe trei ani, a fost la soiul Oldina, urmat <strong>de</strong> Cado1'a. Soiul 111a1'tor Ostara,în medie pe trei ani realizează la epoca I <strong>de</strong> recoltare o greutate mediea unui tubercul <strong>de</strong> 31,9g.La' Valu-lui-Traian, pe lîngă soiul lTIJalrtor Ostar,a, c,ClJr,e la primarecoltare a realizat o greutate lnedie a unui tubercul <strong>de</strong> 22,3 g, numaisoiurile Oldina şi Cadora au tuberculi apropiaţi ca lnărime <strong>de</strong> acesta.
SOIURI NOI DE CARTOF 47La cartoful timpuriu, cdlitatea producţiei este în strînsă <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţăşi cu conţinutul în substanţă uscată (tabelul 4). Un conţinut <strong>de</strong>substanţă uscată mare <strong>de</strong>notă principii activi în tuberculi şi gust bun.Tuberculii cu un conţinut <strong>de</strong> substanţă uscată mic sînt apătaşi şi augustul fad.In condiţii <strong>de</strong> cultură irigată (Valu lui Traian), conţinutul în substanţăuscată este mai mic <strong>de</strong>cît în condiţii <strong>de</strong> cultură neirigată. Astfel,soiul Ostara la epoca 1 <strong>de</strong> recoltare realizează la neirigat 17,300/0 S.V.în timp ce la irigat numai 16,14 0 / 0 S.U. Cea lTIai mare diferenţă <strong>de</strong> substanţ[luscată între neirigat şi irigat la epoca 1 <strong>de</strong> recoltare, <strong>de</strong> 2,020/ 0S.U., se constată la soiul Bintje. Diferenţele <strong>de</strong> substanţă uscată întrecele două sisteme sînt n1ai mari la celelalte epoci <strong>de</strong> recoltare.In cadrul aceluiaşi sistem <strong>de</strong> cultivare conţinutul în substanţă uscatăla epoca 1 <strong>de</strong> recoltare variază în funcţie <strong>de</strong> soi. In condiţii <strong>de</strong>neirigClre la epocCl 1 <strong>de</strong> recoltare, conţinutul cel mai redus <strong>de</strong> substClnţăuscată s-a înregistrat la soiul Jaerla (14,8'-1 0/ 0 S.U.), iar cel lTIai mare lasoiul Bintje (18,49 0 / 0 S.U.). In condiţii <strong>de</strong> irigare cel lTIai mic conţinut<strong>de</strong> substanţă uscată s-a înregistrat la soiul Alcmaria (14,47 0/ 0 S.U.), iarcel mai mare la soiul Bintje (17,03 0 / 0 ), Dintre soiurile verificate se evi<strong>de</strong>nţiazăîn conţinut <strong>de</strong> substanţă uscată, la prima epocă <strong>de</strong> recoltare,atît în condiţii <strong>de</strong> neirigare cît şi la irigat: Bintje, Ostara, Vivaks, Cadora,Oldina şi Astilla.CONCLUZII. (1). Soiurile Oldina şi Cadora au oapaoitatea <strong>de</strong> formaretimpurie a recoltei <strong>de</strong> tuberculi, înregdstrînd la prima epocă <strong>de</strong>recaHare în ani cu condiţii c1im'atiJoe favorabi!le acestor soiuri, sporuri<strong>de</strong> producţie semnifieatJve faţă <strong>de</strong> martor. (2). Greutatea mledie a unuitubercul <strong>de</strong> 37,2 g şi respectiv 32,4 g înregistrată la prima epocă <strong>de</strong>recoltare, atestă pretabilit:a:tea acestor soiuri <strong>pentru</strong> obţineerea U11I8Î recolteti:mpurii, (3). Soiul Calma, caracterizat prin tuberculi miari la primarecolltare şi producţie ce <strong>de</strong>păşeşte uneori martorul, prezintă importanţăca material iniţial în lucrările <strong>de</strong> ameliorare. (4). OaJ.itatea culiJnJară, apreciatăprin prisma conţinutului mare <strong>de</strong> substanţă uscată al tuberculilror,s--a dovedit mai bună la soiurile: Bintje, Ostara, Cadora şi 01dina.YIELD FORMATION DYNAMICS AND QUALITY OF SOMEEARLY POTATO VARIETIESSUMMARYComparative trials including 12 early and medium early potato varieties(Rumanian and iram abroad) in three years 0973-1975) were carried an. Theaim of the experiments was ta <strong>de</strong>tect a variety of a better tuberisation precocitythan the check variety Os1.a1'a; the most suitable vaI'iety 'Nas Oldina yieldingvery well at the end of May and beginning oi June (statistically superior taOstara).
- Page 1: ANALEINSTITUTUL DE CERCETĂRIPENTRU
- Page 4 and 5: Adresa: str. Fundăturii nr. 2, 220
- Page 6 and 7: 4CONTENTSPraf. dr. dac. GII. VALUŢ
- Page 8 and 9: 6COAEP)I(AHHETIp. ;J;p. ;J;U. r. BA
- Page 10 and 11: 8mentările legate de plantarea de
- Page 12 and 13: 10 r. FonOR ŞI COLAB.au constatat
- Page 14 and 15: ProducţiaVariantemedie de tubercul
- Page 16 and 17: Tabelul 5 1:;1Procentul mediu de am
- Page 18 and 19: 16 r. FODOR ŞI COLAB.Tabelul 7Coef
- Page 20 and 21: . FonOR COLAB.exclusă posibilitate
- Page 23 and 24: 21Lucr. şt., LC.C.S. - CARTOFUL. 1
- Page 25 and 26: MUTAGENEZA -CREARE DE SOIURIS-au fo
- Page 27 and 28: MUTAGENEZA - CREARE DE SOIURI 25Pro
- Page 29 and 30: MUTAGENEZÂ - CREARE DE SOIU,RI 27p
- Page 31 and 32: Tabelul 5Producţia.de tuberculi (g
- Page 33 and 34: Comparaţie C( % (test X 2 )Tabelul
- Page 35 and 36: MUTAGENEZA - CREARE nE SOIURI 33---
- Page 37 and 38: MUTAGENEZÂ - CREARE DE SOIURt 35MC
- Page 39 and 40: 37LucI'. şt., LC.C.S. - CARTOFUL,
- Page 41 and 42: REZISTENŢA LA MANĂ39Tabelul 2Comp
- Page 43 and 44: REZISTENŢA LA MANĂ 41sibile. Soiu
- Page 45: REZISTENŢA LA MANĂ43BIBLIOGRAFIEC
- Page 50 and 51: 48S. MUREŞAN ŞI 1. NEGUŢIDinamic
- Page 52 and 53: 50 S. MUREŞAN ŞI I. NEGUŢIDinami
- Page 54 and 55: 52 S·. MUREŞAN ŞI I. NEGUŢITabe
- Page 57 and 58: 55Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, 19
- Page 59 and 60: EXPERIENŢE CU SOIURI DE CARTOFS7Ca
- Page 61 and 62: EXPERIENTE cu SaTURI DE CARfI'OF59T
- Page 63 and 64: mXPERIENŢE cu SOIURI DE CARTOF 611
- Page 65: EXPERIENŢE CU SOIURI DE CARTOF 63l
- Page 68 and 69: 66 S. MAN ŞI C. DRAICAvectoare sî
- Page 70 and 71: -'5. lVIAN ŞI C. DRAICATabelul 1V6
- Page 72 and 73: 70 S. MAN ŞI C. DRAICAzelor trutan
- Page 74 and 75: 72 S. MAN ŞI C. DRAICATabelul 5Inf
- Page 76 and 77: 74 S. MAN ŞI C. DRAICAVERSUCHE HIN
- Page 79 and 80: 77Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, 19
- Page 81 and 82: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 83 and 84: TEHNOLOGIA DE CULT!VARE A CARTOFULU
- Page 85 and 86: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 87 and 88: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 89: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 92 and 93: 90 1. SIMIONESCU ŞI COLAB.In vas1
- Page 94 and 95: 92 I. _SIMIONESCU ŞI COLAB.1 VID l
- Page 96 and 97: I. SIM!ONESCU ŞI COLAH.după care
- Page 98 and 99:
. SIMIONESCU ŞI COLAB.plet atenuat
- Page 100 and 101:
98 r. SIMIONESCU ŞI COLAB.2DO139,4
- Page 103 and 104:
101Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, I
- Page 105 and 106:
REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 103Pentr
- Page 107 and 108:
ConsumSinteza rezultatelor obţinut
- Page 109 and 110:
Zona naturalăZona pădurilor de fa
- Page 111 and 112:
REGIM DE IRIGARE LA CARTOF109Rezult
- Page 113 and 114:
REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 111Numă
- Page 115 and 116:
REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 113Silvo
- Page 117 and 118:
115Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, 1
- Page 119 and 120:
FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 121 and 122:
FEHTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ1
- Page 123 and 124:
FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 125 and 126:
FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ1
- Page 127 and 128:
FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 129 and 130:
F'ERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 131 and 132:
FERTILI2AHEA ŞI REACŢIA LA MANĂD
- Page 133 and 134:
131LucI'. şt. LC.C.S. - CAHTOFUL,
- Page 135 and 136:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE.
- Page 137 and 138:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE 5
- Page 139 and 140:
~Nr.}'itetoxidtatea ]principalelor
- Page 141 and 142:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE 1
- Page 143 and 144:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGIcmEDup
- Page 145:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE 1
- Page 148 and 149:
146 EM. ROMAŞCU ŞI N. STAICUiar d
- Page 150 and 151:
148 EM. ROMAŞCU ŞI N. STAICUpătr
- Page 153 and 154:
151--------------------------------
- Page 155 and 156:
ORGANIZAHEA PHODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 157 and 158:
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 159 and 160:
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 161 and 162:
ORGANIZAREA PRC)DUCTIEI PENTRU CONS
- Page 163:
OHGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 166 and 167:
w164 I. CEAUŞESCU ŞI COLAE.tofii
- Page 168 and 169:
166 I. CEAUŞESCUFig. 2 - Organizar
- Page 170 and 171:
168 1. CEAUŞESCU SI ('OLAR[ ZONĂ
- Page 172 and 173:
170r. "'''''''''.
- Page 174 and 175:
172 I. CEAUŞESCU ŞI COLAB.Voivode
- Page 176 and 177:
. CEAUŞESCU'ŞI" COLAB.prafeţelor
- Page 179 and 180:
12 = ('!. 12R1, Lucr. şt. Le.C.S.
- Page 181 and 182:
DETERMINAREA SUPRAFEŢEI FOLIARE 11
- Page 183 and 184:
DETERMINAR'EA SUPRAFEŢEI FOLIARETa
- Page 185 and 186:
DETERMINAR!EA SUPRAFEŢEI FOLIARE 1
- Page 187:
DETERMINAREA SUPRAFEŢEI FOLIAREBEI
- Page 190 and 191:
188BACTERIOZE, MICOZE, DAUNATORI(BA
- Page 192 and 193:
(The influence of irrigation upon t
- Page 194 and 195:
192ANUL 1912FIZIOLOGIE, BIOCIHMIE (
- Page 196 and 197:
p'Qţata- ~n. Q, te;tWI:· Y~M.s- r
- Page 198 and 199:
- REICHBUCH, L., BREDT, H., COPONY,
- Page 200 and 201:
198TEHNOLOGIA CULTIVARII, MECANIZAR
- Page 202 and 203:
200BACTERIOZE, MICOZE, DAUNATORI (B
- Page 204 and 205:
VIROZE .(VIRUS DISEASES)COJOCARU, N
- Page 206:
204tot mai stringentă. Trecerea la