82 GH. DINAvegetative pe anul 1974, an în care numărul <strong>de</strong> goluri în cultură a fostlnai mare ca urmare a unui procent <strong>de</strong> r[lsărire n1ai scăzut, cuprins între50-1000/0, datorită condiţiilor climatice nefavorabile din primăvară. Seconstat[lastfel că la plantarea pe sol a tuberculilor, corelată cu mulcireaşi adăpostirea culturii - V;l, VIj., Ve, V1;) - s-au înregistrat cele maimulte goluri (procentul <strong>de</strong> r~isărire 50-71 0 / 0 ), datorită factorilor <strong>de</strong> mediucare au acţionat <strong>de</strong>favorabil la nivelul solului (telllperatura a înregistratvalori scăzute, ceea ce a <strong>de</strong>tern1inat distrugerea Iăstarilor tineri).Pelicula <strong>de</strong> polietilenă întreagă folosită la confecţionarea adăpostului tiptunel, faţă <strong>de</strong> adăpostul cu peliculă perforată pe întreaga suprafaţă, reţineo cantitate mai mare <strong>de</strong> căldură la începutul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegetaţie,se creează. astfel condiţii mai bune ele pornire În vegetaţie a colţilor, cadovadă că şi nUIllărul <strong>de</strong> cuiburi răsărite este mai mare. La a doua grupă<strong>de</strong> variante (V G , V 7 , Vs) cu dublă protejare dar plantare superficială însol a tuberculilor, procentul <strong>de</strong> răsărire (85-90%) este apropiat <strong>de</strong> celal variantei martor; <strong>de</strong> asen1enea .şi la variantele numai mulcite(Vg-100 0 / 0 ; Vio-95 0 / o) sau nun1ai protejate (Va -90 0 / o ; V12-920/o).Viteza n1edie zilnică <strong>de</strong> creştere a lăstarilor în lungime calculată<strong>pentru</strong> perioada 3-21 mai (tabelul 3) are valori 111ici la majoritatea variantelorprotejate ,cu adăposturi joase tip tunel, în ultilna lună <strong>de</strong> vegetaţie,ea urmare a faptului că în etapele anterioare, avînd condiţii <strong>de</strong> n1ediumai bune, masa vegetativă s-a <strong>de</strong>zvoltat, iar în această perioadă crescşi se forn1ează tuberculii noi. Această afirmaţie este întărită şi mai n1ultele fraptul că în perioada în care s-au efectuat n1ăsurătorile, tOlcute planteledin experienţă au fost puse în condiţii egale <strong>de</strong> lumină, adăposturile fiind<strong>de</strong>sfiinţate, iar mulciul acoperit <strong>de</strong> frunze şi lăstari.Cel m'ai luare număr <strong>de</strong> tuberculi la cuib s-a <strong>de</strong>terminat la variantramartor (8, 6), dar greutatea medie pe tubercul nu <strong>de</strong>păşeşte 22,5 gralue,faţă <strong>de</strong> 85 grame la V 3 un<strong>de</strong> sînt numai 51°/0 tuberculi (faţă <strong>de</strong> Vi) saupeste 50 grame la V G şi VJ;3. Deci în cazul cultivării forţ!Rte a oartofuluise obţin tuberculi n1ai puţini la ouib, dar <strong>de</strong> diluensiuni m'ai mari, <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> o calitate comercială superioară, care se poate valorifica la preţurimai bune.Producţiile realizate la cultura <strong>de</strong> cartof timpuriu protejat cu materialplastic sînt în genel~al bune, scoţînd în evi<strong>de</strong>nţă faptul că nisipurileasigură condiţii corespunzătoare creşterii şi <strong>de</strong>zvoltării tuberculilor şiprezintă diferenţe nu numai faţă <strong>de</strong> cultura neprotejată, dar şi între diferitetipuri <strong>de</strong> adăposturi folosite, condiţiile climatice ale fiecărui an dinperioada luată în studiu influenţînd în n1are măsură nu nUlllai producţiala unitatea <strong>de</strong> suprafaţă, dar însăşi durata perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> recoltare.Producţia <strong>de</strong> tuberculi redată în tabelul 4 este cuprinsă între 12,2 şi17 tone/ha. Faţă <strong>de</strong> varianta n1artor, ee se înscrie cu 12,2 tone/ha, înregistrămproducţii sensibil n1ai 111ici la variantele 4, 5 şi 14, iar în cazulcelorlalte variante se obţine un spor cuprins între 0,2 şi 4,8 tone/ha înfuncţie <strong>de</strong> specificul acestora, spor ce se datoreşte cultivării forţate acartofului.
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULUI TIMPUP...IUTabelul 4Influenţa protejării cu material plastic asupra producţiei <strong>de</strong> cartof timpuriu.Effect of protectiol1 H:ith plastic foBas on early potato yield (1972-1974).VariantaProducţia <strong>de</strong> tu]).DU. ~OIthatha sd,IlISemnif.1 12,,2 100 - - -2 15,8 129 3,6 2,6 **;3 14,1 115 1.9 1,4 -4 12,2 99 - -0,01 -5 11.4 94 -0,8 -
- Page 1:
ANALEINSTITUTUL DE CERCETĂRIPENTRU
- Page 4 and 5:
Adresa: str. Fundăturii nr. 2, 220
- Page 6 and 7:
4CONTENTSPraf. dr. dac. GII. VALUŢ
- Page 8 and 9:
6COAEP)I(AHHETIp. ;J;p. ;J;U. r. BA
- Page 10 and 11:
8mentările legate de plantarea de
- Page 12 and 13:
10 r. FonOR ŞI COLAB.au constatat
- Page 14 and 15:
ProducţiaVariantemedie de tubercul
- Page 16 and 17:
Tabelul 5 1:;1Procentul mediu de am
- Page 18 and 19:
16 r. FODOR ŞI COLAB.Tabelul 7Coef
- Page 20 and 21:
. FonOR COLAB.exclusă posibilitate
- Page 23 and 24:
21Lucr. şt., LC.C.S. - CARTOFUL. 1
- Page 25 and 26:
MUTAGENEZA -CREARE DE SOIURIS-au fo
- Page 27 and 28:
MUTAGENEZA - CREARE DE SOIURI 25Pro
- Page 29 and 30:
MUTAGENEZÂ - CREARE DE SOIU,RI 27p
- Page 31 and 32:
Tabelul 5Producţia.de tuberculi (g
- Page 33 and 34: Comparaţie C( % (test X 2 )Tabelul
- Page 35 and 36: MUTAGENEZA - CREARE nE SOIURI 33---
- Page 37 and 38: MUTAGENEZÂ - CREARE DE SOIURt 35MC
- Page 39 and 40: 37LucI'. şt., LC.C.S. - CARTOFUL,
- Page 41 and 42: REZISTENŢA LA MANĂ39Tabelul 2Comp
- Page 43 and 44: REZISTENŢA LA MANĂ 41sibile. Soiu
- Page 45: REZISTENŢA LA MANĂ43BIBLIOGRAFIEC
- Page 48 and 49: 46 S. MUREŞAN ŞI I. NEGUŢIiar î
- Page 50 and 51: 48S. MUREŞAN ŞI 1. NEGUŢIDinamic
- Page 52 and 53: 50 S. MUREŞAN ŞI I. NEGUŢIDinami
- Page 54 and 55: 52 S·. MUREŞAN ŞI I. NEGUŢITabe
- Page 57 and 58: 55Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, 19
- Page 59 and 60: EXPERIENŢE CU SOIURI DE CARTOFS7Ca
- Page 61 and 62: EXPERIENTE cu SaTURI DE CARfI'OF59T
- Page 63 and 64: mXPERIENŢE cu SOIURI DE CARTOF 611
- Page 65: EXPERIENŢE CU SOIURI DE CARTOF 63l
- Page 68 and 69: 66 S. MAN ŞI C. DRAICAvectoare sî
- Page 70 and 71: -'5. lVIAN ŞI C. DRAICATabelul 1V6
- Page 72 and 73: 70 S. MAN ŞI C. DRAICAzelor trutan
- Page 74 and 75: 72 S. MAN ŞI C. DRAICATabelul 5Inf
- Page 76 and 77: 74 S. MAN ŞI C. DRAICAVERSUCHE HIN
- Page 79 and 80: 77Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, 19
- Page 81 and 82: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 83: TEHNOLOGIA DE CULT!VARE A CARTOFULU
- Page 87 and 88: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 89: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 92 and 93: 90 1. SIMIONESCU ŞI COLAB.In vas1
- Page 94 and 95: 92 I. _SIMIONESCU ŞI COLAB.1 VID l
- Page 96 and 97: I. SIM!ONESCU ŞI COLAH.după care
- Page 98 and 99: . SIMIONESCU ŞI COLAB.plet atenuat
- Page 100 and 101: 98 r. SIMIONESCU ŞI COLAB.2DO139,4
- Page 103 and 104: 101Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, I
- Page 105 and 106: REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 103Pentr
- Page 107 and 108: ConsumSinteza rezultatelor obţinut
- Page 109 and 110: Zona naturalăZona pădurilor de fa
- Page 111 and 112: REGIM DE IRIGARE LA CARTOF109Rezult
- Page 113 and 114: REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 111Numă
- Page 115 and 116: REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 113Silvo
- Page 117 and 118: 115Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, 1
- Page 119 and 120: FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 121 and 122: FEHTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ1
- Page 123 and 124: FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 125 and 126: FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ1
- Page 127 and 128: FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 129 and 130: F'ERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 131 and 132: FERTILI2AHEA ŞI REACŢIA LA MANĂD
- Page 133 and 134: 131LucI'. şt. LC.C.S. - CAHTOFUL,
- Page 135 and 136:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE.
- Page 137 and 138:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE 5
- Page 139 and 140:
~Nr.}'itetoxidtatea ]principalelor
- Page 141 and 142:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE 1
- Page 143 and 144:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGIcmEDup
- Page 145:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE 1
- Page 148 and 149:
146 EM. ROMAŞCU ŞI N. STAICUiar d
- Page 150 and 151:
148 EM. ROMAŞCU ŞI N. STAICUpătr
- Page 153 and 154:
151--------------------------------
- Page 155 and 156:
ORGANIZAHEA PHODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 157 and 158:
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 159 and 160:
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 161 and 162:
ORGANIZAREA PRC)DUCTIEI PENTRU CONS
- Page 163:
OHGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 166 and 167:
w164 I. CEAUŞESCU ŞI COLAE.tofii
- Page 168 and 169:
166 I. CEAUŞESCUFig. 2 - Organizar
- Page 170 and 171:
168 1. CEAUŞESCU SI ('OLAR[ ZONĂ
- Page 172 and 173:
170r. "'''''''''.
- Page 174 and 175:
172 I. CEAUŞESCU ŞI COLAB.Voivode
- Page 176 and 177:
. CEAUŞESCU'ŞI" COLAB.prafeţelor
- Page 179 and 180:
12 = ('!. 12R1, Lucr. şt. Le.C.S.
- Page 181 and 182:
DETERMINAREA SUPRAFEŢEI FOLIARE 11
- Page 183 and 184:
DETERMINAR'EA SUPRAFEŢEI FOLIARETa
- Page 185 and 186:
DETERMINAR!EA SUPRAFEŢEI FOLIARE 1
- Page 187:
DETERMINAREA SUPRAFEŢEI FOLIAREBEI
- Page 190 and 191:
188BACTERIOZE, MICOZE, DAUNATORI(BA
- Page 192 and 193:
(The influence of irrigation upon t
- Page 194 and 195:
192ANUL 1912FIZIOLOGIE, BIOCIHMIE (
- Page 196 and 197:
p'Qţata- ~n. Q, te;tWI:· Y~M.s- r
- Page 198 and 199:
- REICHBUCH, L., BREDT, H., COPONY,
- Page 200 and 201:
198TEHNOLOGIA CULTIVARII, MECANIZAR
- Page 202 and 203:
200BACTERIOZE, MICOZE, DAUNATORI (B
- Page 204 and 205:
VIROZE .(VIRUS DISEASES)COJOCARU, N
- Page 206:
204tot mai stringentă. Trecerea la