anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

82 GH. DINAvegetative pe anul 1974, an în care numărul de goluri în cultură a fostlnai mare ca urmare a unui procent de r[lsărire n1ai scăzut, cuprins între50-1000/0, datorită condiţiilor climatice nefavorabile din primăvară. Seconstat[lastfel că la plantarea pe sol a tuberculilor, corelată cu mulcireaşi adăpostirea culturii - V;l, VIj., Ve, V1;) - s-au înregistrat cele maimulte goluri (procentul de r~isărire 50-71 0 / 0 ), datorită factorilor de mediucare au acţionat defavorabil la nivelul solului (telllperatura a înregistratvalori scăzute, ceea ce a detern1inat distrugerea Iăstarilor tineri).Pelicula de polietilenă întreagă folosită la confecţionarea adăpostului tiptunel, faţă de adăpostul cu peliculă perforată pe întreaga suprafaţă, reţineo cantitate mai mare de căldură la începutul perioadei de vegetaţie,se creează. astfel condiţii mai bune ele pornire În vegetaţie a colţilor, cadovadă că şi nUIllărul de cuiburi răsărite este mai mare. La a doua grupăde variante (V G , V 7 , Vs) cu dublă protejare dar plantare superficială însol a tuberculilor, procentul de răsărire (85-90%) este apropiat de celal variantei martor; de asen1enea .şi la variantele numai mulcite(Vg-100 0 / 0 ; Vio-95 0 / o) sau nun1ai protejate (Va -90 0 / o ; V12-920/o).Viteza n1edie zilnică de creştere a lăstarilor în lungime calculatăpentru perioada 3-21 mai (tabelul 3) are valori 111ici la majoritatea variantelorprotejate ,cu adăposturi joase tip tunel, în ultilna lună de vegetaţie,ea urmare a faptului că în etapele anterioare, avînd condiţii de n1ediumai bune, masa vegetativă s-a dezvoltat, iar în această perioadă crescşi se forn1ează tuberculii noi. Această afirmaţie este întărită şi mai n1ultele fraptul că în perioada în care s-au efectuat n1ăsurătorile, tOlcute planteledin experienţă au fost puse în condiţii egale de lumină, adăposturile fiinddesfiinţate, iar mulciul acoperit de frunze şi lăstari.Cel m'ai luare număr de tuberculi la cuib s-a determinat la variantramartor (8, 6), dar greutatea medie pe tubercul nu depăşeşte 22,5 gralue,faţă de 85 grame la V 3 unde sînt numai 51°/0 tuberculi (faţă de Vi) saupeste 50 grame la V G şi VJ;3. Deci în cazul cultivării forţ!Rte a oartofuluise obţin tuberculi n1ai puţini la ouib, dar de diluensiuni m'ai mari, decide o calitate comercială superioară, care se poate valorifica la preţurimai bune.Producţiile realizate la cultura de cartof timpuriu protejat cu materialplastic sînt în genel~al bune, scoţînd în evidenţă faptul că nisipurileasigură condiţii corespunzătoare creşterii şi dezvoltării tuberculilor şiprezintă diferenţe nu numai faţă de cultura neprotejată, dar şi între diferitetipuri de adăposturi folosite, condiţiile climatice ale fiecărui an dinperioada luată în studiu influenţînd în n1are măsură nu nUlllai producţiala unitatea de suprafaţă, dar însăşi durata perioadei de recoltare.Producţia de tuberculi redată în tabelul 4 este cuprinsă între 12,2 şi17 tone/ha. Faţă de varianta n1artor, ee se înscrie cu 12,2 tone/ha, înregistrămproducţii sensibil n1ai 111ici la variantele 4, 5 şi 14, iar în cazulcelorlalte variante se obţine un spor cuprins între 0,2 şi 4,8 tone/ha înfuncţie de specificul acestora, spor ce se datoreşte cultivării forţate acartofului.