anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

J52 r. CEAUŞESCU ŞI COLAB.----------------zultatelor ob1irute în ultin1ÎÎ ani de către fernlele organizate deja încelapînd CU anul 1973,condiţiile şi social··-econoTI1ice elinţara noastr{l.Organizarea producţiei de cartof nu fi concepută fără rcs·-pectarea cîtorva principii de bază, din care menţionăm: concentrareaproducţiei în bazinele pedoclimatice cele mai favorabile, stabilite dejc1prin lucrările ele 20nare ~d microzonare ; specializarea producţiei pe desti-­naţii, pentru consun1ul extratimpuriu şi timpuriu, pentru consu111ul devară, pentru toamnă-iarnă, pentru industrie şi prelucrare. Lucrările dezonare efectuate de Le.C.S. Brasov au condus la delimitarea bazinelorspecializate pentru cultura cartoiului. Pe baza acestor lucrăI~i, s-a ajunsla concluzia de cartol consumul de toamnă-iarnă.se poate organiza în inclusiv in cele din sudul la irigat,astfel ca întreg de consum al fiecărui judeţ să se asiguredin producţia localiî.Concentrarea de cartof, la nivelul fiecărui judeţ, se facepe consilii intercooppratiste. TvIai ales în în care cartafuI ocuP~lsuprafeţe lnai 111ici, dispersarea culturii în mai multe consilii intercooperatiste,chiar dacă se organizează ferme nu duce la creştereaproducţiei de cartof. Aceasta din cauză că nu ~e poate face specializareamecanizatorilor, a centrelor de protecţia plantelor, iar investiţiile pentrumodernizarea lucrărilor de preluare şi valorificare superioară a producţieide cartof nu sînt economice.Este un fopt unaniln adnJis că unitatea orgonizatorică de bază esteferma, respectiv ferma specializată. Cu cît ponderea economică a uneiculturi in ferma respectivEi este mai mare, cu atit şi atenţia acorclat~cJturii va fi mai mare, ceea ce se reflectă favorabil in producţie.Declarînd ferma ca unitate organizatorică de bază pentru aplicareacorespunzătoare a tehnologiilor de cultivare şi valorificare, se cer clarificateurmătoarele aspecte: 1) mărimea fermei specializate în producereacartofului pentru consum; 2) factorul care imprimă caracterul de specializareal fermei; şi 3) asolamentul în care trebuie cultivat cartolulşi rotaţia culturilor în cadrul asolamentului.Decretul nI'. 145/1974 stabileşte suprafaţa pentru o fennă de cultură\regetală în regim neirigat la 900-1 500 ha în zona de cîmpie şi500-900 ha în zona de deal şi submontan[L Pentru condiţii de irigare,suprafaţa este de 600-1 000 ha. Ministerul Agriculturii şi IndustrieiAlimentare, la propunerea Direcţiei judeţene agr:icul·-t.ură şi indusrtrie alin1entară, poate aproba ferme Clar2 depăşească limitasuperioară. In ce priveşte lin1ita inferioară, pentru cazurile binejustificate se poate reduce cu maxim 250/0) de asemenea cu aprobareaM.A.LA.Acelaşi decret stabileşte ca fern1ă specializată pentru cartof, fermaîn care suprafaţa cultivată cu cartof este de 300-500 ha. Acest fel deorganizare a producţiei de cartof prezintă avantajul specializării în cooperativeleagricole de producţie unde forţa de muncă este asigurată elemembrii cooperatori aparţinînd unui singur sat, iar terenurile bune pentrucartof totalizează o suprafaţă minimă de 900-1 500 ha pentru a seasigura o rotaţie de n1inimun1 3 ani. Aselnenea situaţii se întîlnesc foarte