anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

L. REICHBUCH ŞI COLAB.l\1enţionăln că scopul acestui referat nu este de a scoate legităţisau corelaţii între sisteluul de îngrăşare şi rezistenţa plantelor de cartofla atacul de rllc:m{l şi pătarea brună, ci de a trage un sernnal, că acesteclOU{l verigi ale tehnologiei (de fertilizare şi cOlnbatere) care fac partedin chimizarea agriculturii trebuie S~l fie neapărat corelate, în sensulcă atunci cînd folosirll doze mari şi foarte rnari de îngrăşăminte, sînterudatori să luăn1 toate 111ăsurile pentru o combatere perfectă.Experienţele au fost executate pe un sol cernozioHlOid levigat,avînd un caracter staţionar. Solul are o textură luto-argiloasă, cu un pHîn KCI de 4,9-5,0. HUl11usul (după Schălbenberger) are valori cuprinseîntre 4,5-4,6, conţinutul de P 2 0ij este de 2 mg la 100 g sol iar de K 2 0ele 1] ,5-12 111g la 100 g sol (în extract de acetat lactat de anlOniu).Experienţele cercetate au fost următoarele:1. Ingr{lşarea cu azot şi fosfor la care dozele de îngrăşare studiateau fost: O ; 50; 100; 150 şi 200 kg N, ha şi O ; 50; 100 ; 150 şi 200 kgP20.J la ha în anii 1973 şi 1974. In anul 1975 au fost studiate aceleaşi dozede azot pe unnătoarele doze de fosfor: O; 40; 80; 120 şi 160 kgha.Pe întreaga experienţă s...,a aplicat un fond egal de 100 kg K 2 0 la ha.2. Ingrăşarea cu azot, fosfor şi potasiu la care factorii studiaţ.i aufost.: a) doze de· azot şi fosfor şi b) doze de potasiu. Aceşti factori înanii 1973 şi 1974 au fost: a) O; Nl00 P lOO ; N lOO P l00 ; şi b) O; K;"5o;K100 şi Kl50. In anul 1975 factorii au fost: a) O; N100 ; Nl00PSO; N200PSOşi b) O; Ktjo ; Kso ; şi KJ20.3. Ingrăşarea cu îngrăşălninte organice odată la 6 ani şi aplicareaîngrăşămintelor minerale anual. Factorii studiaţi au fost: a) doze degunoi: O ; 20 ; 40 şi 60 tlha şi b) doze de îngrăşărninte minerale: O ; P 5 0 ;N 50 P 50 şi N l00P l00.In anii 1973 şi 1974 variantele au beneficiat de efectul relnanental gunoiului de grajd. Pentru anul 1975 s-au aplicat dozele de gunoirespective.In fiecare an s-au efectuat analize chirnice la sol şi la plante învederea urmăririi transformărilor care au loc ca urmare a încorporăriidiferitelor doze de îngrăşăminte.S""'a notat frecvenţa şi intensitatea atacului de 111ană pe fiecare variantăde îngrăşare în parte, după care s-a calculat gradul de atac.La pătarea brună a frunzelor s-a notat numai intensitatea atacului.Notările au fost făcute după instrucţiunile de prognoză şi avertizare(3 A V E S C D, 1969).In ce priveşte con'lbaterea acestor boli, n'lenţionăm că pentru nianăs-au aplicat anu81 2-3 tratamente după C8Z, în timp ce pentru pătareabruDă a frunzelor nu s-a aplicat nici un tratarnent.Subliniem faptul că experienţele la care s-au făcut notări sîntîncepute din anul 1968, efectele observate atît în ceea ce priveşte intensitateabolilor cît şi producţia, fiind datorate nu nUlnai îngrăşzU1'linteloraplicate anual cît şi acumulării în tirnp a acestora.Soiul de cartof cu care s-a experimentat a fost Desiree.REZULTATE OBŢINUTE. 1. Efectul îngrăşărnintelorcu azot şi fosfor:In anul 1973, an în care atacul de mană a fost relativ ruare, seconstată că pe măsura creşterii dozei de fosfor, gradul de atac tinde