84 GH. DINAStabilirea unor posibilităţi <strong>de</strong> folosire în n10dul cel mai eficient a foheidin material plastic <strong>de</strong> culoare neagră, <strong>pentru</strong> protejarea oulturilorextratimpurii <strong>de</strong> cartofi, a <strong>de</strong>terminat inclu<strong>de</strong>rea în experienţă a douăvariante, Vg şi V IO , la care tuberculii s-au îngropat în sol la suprafaţă,atît ca să nu se vadă, sau la adîncimea <strong>de</strong> 6 CIU şi solul s-a mulcit cupeliculă neagră. In primul caz (Vg) s-au obţinut producţii care au <strong>de</strong>păşitmartorul cu 3,6 tone/ha, iar în al doilea caz (V:lo) ou 3,4 tone/ha.De remarcat faptul că nUluai mulcind solul cu peliculă neagră, însăplantînd tuberculii la adîncimea <strong>de</strong> 2 em, s-au obţinut producţii n1ai n1ari<strong>de</strong>cît în cazul unei duble protejări, cu plantarea tuberculilor pe sol, făr,1a fi îngropaţi.S-a încercat şi folosirea numai a peliculei transparente perforate, subformă <strong>de</strong> tunel instalat peste cultura <strong>de</strong> cartof, eu scopul <strong>de</strong> a nu luaiefectua zilnic aerisirea, prin înlăturarea peliculei la începutul zilei şireaşezarea ei spre sfir~itul zilei. Rezultatele <strong>de</strong> producţie sînt foarteapropiate <strong>de</strong> ale variantelor n1ulcite numai la varianta 12, efectul protejăriifiind <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> Un spor <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> 3,1 tone/ha. La varianta11 sporul realiz,at se ridică la 1,4 tone/ha, datorită folosirii peliculei <strong>de</strong>polietilenă întreagă un<strong>de</strong> nu s-a realizat o aerisire corespunzătoare. Dinanaliza producţiilor se constată că cele mai n1ari cantităţi <strong>de</strong> tuberculi înculturile extratimpurii s-au obţinut la variantele mulcite cu peliculă neagrăşi adăpostite cu tunel jos din material plastic transparent (<strong>de</strong>ci dublăprotejare) urmate la diferenţe <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mici <strong>de</strong> variantele nun1aimulcite sau nUluai protejate, iar cele mai slabe producţii s-au obţinut lamartorul neprotejat.Din analiza indicilor econon1ici în cultura protejată a cartofului tin1puriu, Se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> faptul că valoarea producţiei, cheltuielile <strong>de</strong> producţieşi beneficiul sînt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> specificul variantelor, cantitatea <strong>de</strong>tuberculi livnată şi oalitatea acesteia.Calitatea tuberculilor obţinuţi, încadraţi în categoria 1 şi II, a creatposibilitatea realizării unor încasări substanţiale, diferenţiate pe variante,în funcţie <strong>de</strong> producţie şi preţul <strong>de</strong> vînzare. Cele luai mari încasări (tabelul5) au fost înregistrate la variantele protejate dublu, precum şi încazul folosi!rii separate a muloiului sau a adăpostului tip tunel. In unelecazuri (V.,., V H ) <strong>de</strong>şi producţia medie la ha este egală eu a martorului, valoareaei <strong>de</strong>păşeşte martorul, avînd un procent mai luare <strong>de</strong> tuberculicalitatea 1 ce se valorifică la preţuri mai mari.Valoarea cheltuielilor este mică la variantele neprotejate şi creşte lavariantele protejate datorită materialelor plastice folosite <strong>pentru</strong> protejareaculturilor.Pentru a avea bine precizate elementele care participă la volumulcheltuielilor, în funcţie <strong>de</strong> care se stabileşte costul, au fost calculate eleluentelecomponente ale cheltuielilor <strong>de</strong> producţie, diferenţiat după cun1unuează:- la cultura neprotejată, s-au folosit în calcul datele din <strong>de</strong>vizulîntocmit în eadrul acestei culturi <strong>pentru</strong> perioada ultimilor ani, a<strong>de</strong>cvatcondiţiilor <strong>de</strong> pe nisipuri, a cărei valoare este <strong>de</strong> 12.000 lei/ha.
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULUI TIMPURIU 85Tabelul 5Efi<strong>de</strong>nţa economică la cultura cartofului timpuriu protejat cu material plastic.Economica! efficiency of system of early potato cropping byprotectingwith lliastic folias (1972-1974). .2.:: BeneficiuProd. Val. medie Chelt. <strong>de</strong> Preţeli<strong>de</strong> Pret mediu.~ medie aprod. prod. cost mediu mediu realizatal t/ha lei/ha lei/ha lei'kg <strong>de</strong> livrare leilha~1 12,2 25931 12 noa 0,981 2,12 139312 H5,8 34280 13250 0,,835 2,,16 21 0303 14.1 31397 24188 1706 2.21 72094 1,2,2 26831 25846 2,118 2,20 1 {J055 11,4 250',95 27792 2.419 2,18 26966 17,0 3792:."1 24438 1,4;'13 2.22 134857 16,7 37 124 26096 1.058 2,21 11 0288 14,5 31 520 28042 1,929 2,16 341'iS9 15,8 ~() 859 14836 0.934 2,25 2,1 023la 15.6 35462 14836 0,946 2,26 2062611 13,7 30381 24598 1,794 2,21 578312 15,3 342.53 20994 1,370 2.2.3 1325913 15.'1 34528 22241 1,4;:~9 2,23 122,8414 12.0 26268 24188 2.014 2,18 ~~ 0'8015 12,4 2-6951 24188 1,lH3 2.16 2763I- în cadrul culturilor protejate s-au calculat în plus cheltuielile reprezentate<strong>de</strong> materialele necesare eonfecţionării adăposturilor, preCU111 şilucrările specifice CPl'ute <strong>de</strong> tehnologia culturii forţate a cartofului extratimpuriu,care sînt cuprinse între 14.836 şi 28.042 lei/ha.De notat că la toate variantele protejate se exclud lucrările <strong>de</strong> Îngrijirecare trebuie aplicate în 1110d nonnal pe parcursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegetaţie,motiv <strong>pentru</strong> oare valoarea cheltuielilor <strong>de</strong> producţie la culturaneprotejată (12.000 lei/ha) ce se adaugă în fieoare din ,aceste cazurL sca<strong>de</strong>prin exclu<strong>de</strong>rea valorii lucrărilor oare nu se luai execută. Prin cultivareaforţată a cartofului, volu111ul cheltuielilor <strong>de</strong> producţie este mai rnare cu3 44'4 lei pînă la 113.206 lei/ha, faţă <strong>de</strong> cultura neprot,ejată, fapt ere va aveao implicaţie directă asupra costului.Intre variantele luate în studiu există diferenţe <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> n1ari înceea ce priveşte beneficiul realizat, reţinînd atenţia cele mai rentabile.Astfel faţă <strong>de</strong> varianta rTIartor ce reprezintă tehnologia cultivării cartofuluiîn zonă, al cărei beneficiu <strong>de</strong>n10nstrează rentabilitatea acestor culturi,se obţin valori ale beneficiului mai mari la variantele 9 şi 10, careau fost lTIulcite cu peliculă <strong>de</strong> culoare neagră. Beneficiul este apropiatca valoare, <strong>de</strong> lTIartor şi la variantele 6, 7, 12, 13, care reţin atenţia înlTIod <strong>de</strong>osebit prin producţiile 111ari ce se obţin la unitatea <strong>de</strong> suprafaţă.CONCLUZII. (1) SoIurile nisipoase din sudul Olteniei asigură condiţiibune <strong>pentru</strong> creşterea şi <strong>de</strong>zvoltarea plantelor <strong>de</strong> cartofi, contribuindprin aceasta la realizarea unor producţii extratin1purii <strong>de</strong> tuberculi in-
- Page 1:
ANALEINSTITUTUL DE CERCETĂRIPENTRU
- Page 4 and 5:
Adresa: str. Fundăturii nr. 2, 220
- Page 6 and 7:
4CONTENTSPraf. dr. dac. GII. VALUŢ
- Page 8 and 9:
6COAEP)I(AHHETIp. ;J;p. ;J;U. r. BA
- Page 10 and 11:
8mentările legate de plantarea de
- Page 12 and 13:
10 r. FonOR ŞI COLAB.au constatat
- Page 14 and 15:
ProducţiaVariantemedie de tubercul
- Page 16 and 17:
Tabelul 5 1:;1Procentul mediu de am
- Page 18 and 19:
16 r. FODOR ŞI COLAB.Tabelul 7Coef
- Page 20 and 21:
. FonOR COLAB.exclusă posibilitate
- Page 23 and 24:
21Lucr. şt., LC.C.S. - CARTOFUL. 1
- Page 25 and 26:
MUTAGENEZA -CREARE DE SOIURIS-au fo
- Page 27 and 28:
MUTAGENEZA - CREARE DE SOIURI 25Pro
- Page 29 and 30:
MUTAGENEZÂ - CREARE DE SOIU,RI 27p
- Page 31 and 32:
Tabelul 5Producţia.de tuberculi (g
- Page 33 and 34:
Comparaţie C( % (test X 2 )Tabelul
- Page 35 and 36: MUTAGENEZA - CREARE nE SOIURI 33---
- Page 37 and 38: MUTAGENEZÂ - CREARE DE SOIURt 35MC
- Page 39 and 40: 37LucI'. şt., LC.C.S. - CARTOFUL,
- Page 41 and 42: REZISTENŢA LA MANĂ39Tabelul 2Comp
- Page 43 and 44: REZISTENŢA LA MANĂ 41sibile. Soiu
- Page 45: REZISTENŢA LA MANĂ43BIBLIOGRAFIEC
- Page 48 and 49: 46 S. MUREŞAN ŞI I. NEGUŢIiar î
- Page 50 and 51: 48S. MUREŞAN ŞI 1. NEGUŢIDinamic
- Page 52 and 53: 50 S. MUREŞAN ŞI I. NEGUŢIDinami
- Page 54 and 55: 52 S·. MUREŞAN ŞI I. NEGUŢITabe
- Page 57 and 58: 55Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, 19
- Page 59 and 60: EXPERIENŢE CU SOIURI DE CARTOFS7Ca
- Page 61 and 62: EXPERIENTE cu SaTURI DE CARfI'OF59T
- Page 63 and 64: mXPERIENŢE cu SOIURI DE CARTOF 611
- Page 65: EXPERIENŢE CU SOIURI DE CARTOF 63l
- Page 68 and 69: 66 S. MAN ŞI C. DRAICAvectoare sî
- Page 70 and 71: -'5. lVIAN ŞI C. DRAICATabelul 1V6
- Page 72 and 73: 70 S. MAN ŞI C. DRAICAzelor trutan
- Page 74 and 75: 72 S. MAN ŞI C. DRAICATabelul 5Inf
- Page 76 and 77: 74 S. MAN ŞI C. DRAICAVERSUCHE HIN
- Page 79 and 80: 77Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, 19
- Page 81 and 82: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 83 and 84: TEHNOLOGIA DE CULT!VARE A CARTOFULU
- Page 85: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 89: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULU
- Page 92 and 93: 90 1. SIMIONESCU ŞI COLAB.In vas1
- Page 94 and 95: 92 I. _SIMIONESCU ŞI COLAB.1 VID l
- Page 96 and 97: I. SIM!ONESCU ŞI COLAH.după care
- Page 98 and 99: . SIMIONESCU ŞI COLAB.plet atenuat
- Page 100 and 101: 98 r. SIMIONESCU ŞI COLAB.2DO139,4
- Page 103 and 104: 101Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, I
- Page 105 and 106: REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 103Pentr
- Page 107 and 108: ConsumSinteza rezultatelor obţinut
- Page 109 and 110: Zona naturalăZona pădurilor de fa
- Page 111 and 112: REGIM DE IRIGARE LA CARTOF109Rezult
- Page 113 and 114: REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 111Numă
- Page 115 and 116: REGIM DE IRIGARE LA CARTOF 113Silvo
- Page 117 and 118: 115Lucr. şt. LC.C.S. - CARTOFUL, 1
- Page 119 and 120: FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 121 and 122: FEHTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ1
- Page 123 and 124: FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 125 and 126: FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ1
- Page 127 and 128: FERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 129 and 130: F'ERTILIZAREA ŞI REACŢIA LA MANĂ
- Page 131 and 132: FERTILI2AHEA ŞI REACŢIA LA MANĂD
- Page 133 and 134: 131LucI'. şt. LC.C.S. - CAHTOFUL,
- Page 135 and 136: COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE.
- Page 137 and 138:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE 5
- Page 139 and 140:
~Nr.}'itetoxidtatea ]principalelor
- Page 141 and 142:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE 1
- Page 143 and 144:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGIcmEDup
- Page 145:
COMBATEREA MANEI CU NOI FUNGICIDE 1
- Page 148 and 149:
146 EM. ROMAŞCU ŞI N. STAICUiar d
- Page 150 and 151:
148 EM. ROMAŞCU ŞI N. STAICUpătr
- Page 153 and 154:
151--------------------------------
- Page 155 and 156:
ORGANIZAHEA PHODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 157 and 158:
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 159 and 160:
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 161 and 162:
ORGANIZAREA PRC)DUCTIEI PENTRU CONS
- Page 163:
OHGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CONS
- Page 166 and 167:
w164 I. CEAUŞESCU ŞI COLAE.tofii
- Page 168 and 169:
166 I. CEAUŞESCUFig. 2 - Organizar
- Page 170 and 171:
168 1. CEAUŞESCU SI ('OLAR[ ZONĂ
- Page 172 and 173:
170r. "'''''''''.
- Page 174 and 175:
172 I. CEAUŞESCU ŞI COLAB.Voivode
- Page 176 and 177:
. CEAUŞESCU'ŞI" COLAB.prafeţelor
- Page 179 and 180:
12 = ('!. 12R1, Lucr. şt. Le.C.S.
- Page 181 and 182:
DETERMINAREA SUPRAFEŢEI FOLIARE 11
- Page 183 and 184:
DETERMINAR'EA SUPRAFEŢEI FOLIARETa
- Page 185 and 186:
DETERMINAR!EA SUPRAFEŢEI FOLIARE 1
- Page 187:
DETERMINAREA SUPRAFEŢEI FOLIAREBEI
- Page 190 and 191:
188BACTERIOZE, MICOZE, DAUNATORI(BA
- Page 192 and 193:
(The influence of irrigation upon t
- Page 194 and 195:
192ANUL 1912FIZIOLOGIE, BIOCIHMIE (
- Page 196 and 197:
p'Qţata- ~n. Q, te;tWI:· Y~M.s- r
- Page 198 and 199:
- REICHBUCH, L., BREDT, H., COPONY,
- Page 200 and 201:
198TEHNOLOGIA CULTIVARII, MECANIZAR
- Page 202 and 203:
200BACTERIOZE, MICOZE, DAUNATORI (B
- Page 204 and 205:
VIROZE .(VIRUS DISEASES)COJOCARU, N
- Page 206:
204tot mai stringentă. Trecerea la